O echipă de cercetători de la Universitatea Glasgow intenționează să construiască celule din ingrediente chimice anorganice. Prin definiție, toate formele de viață de pe Pământ au la bază biologia organică, sub forma compușilor de carbon. În contrast, lumea anorganică este considerată una inertă, fără viață.
Obiectivul scoțienilor este obținerea unor celule vii anorganice care evoluează și se autoreproduc, urmând a fi folosite în medicină și în chimie. Proiectul, un fel de biologie anorganică, este coordonat de profesorul Lee Cronin, de la Colegiul de Științe și Inginerii al Universității Glasgow.
Celulele chimice anorganice pot fi construite prin compartimentare, adică prin crearea unor membrane interne care controlează trecerea materiei și a energiei prin ele. Acest lucru înseamnă că mai multe procese chimice pot fi izolate în interiorul aceleiași celule – întocmai ca în cazul celulelor biologice.
Potrivit cercetătorilor, celulele anorganice, care ar putea stoca și electricitate, ar fi folosite în diferite aplicații medicale, ca senzori sau pentru a încorseta reacții chimice. Prof. Cronin dorește să demonstreze modul în care compușii chimici anorganici sunt capabili de autoreproducere și evoluție, la fel ca celulele organice, biologice, pe bază de carbon. De aceea el crede că formarea vieții anorganice este perfect fezabilă.
Marea reușită a proiectului ar fi construirea unor celule complexe chimic, cu proprietăți tipice vieții, care să ne ajute să înțelegem cum a apărut viața și să folosim această abordare pentru a defini o nouă tehnologie bazată pe evoluția în lumea materială – un fel de tehnologie a viețuirii anorganice.
Cronin pleacă de la ideea că bacteriile sunt microorganisme unicelulare construite din substanțe chimice organice. De aceea, el consideră că este posibil și să se obțină microorganisme din substanțe chimice anorganice, capabile să evolueze.
Dacă proiectul va reuși, ne va oferi perspective incredibile asupra evoluției și ne va arăta că ea nu este doar un proces biologic. Ar însemna chiar dovada că viața poate exista și fără a avea carbonul la bază, ceea ce ne-ar redefini complet ideile despre elementele constituente care fac posibilă viața.
