Într-o lume în care știința împinge în permanență limitele necunoscutului, o nouă revoluție se pregătește sub picioarele noastre. La Geneva, în adâncurile CERN, cel mai mare laborator de fizică a particulelor din lume, cercetătorii visează deja la succesorul Large Hadron Collider (LHC). Cum se va numi acesta? Future Circular Collider (FCC). Cu un tunel de 91 de kilometri și o putere de șapte ori mai mare decât cea a LHC, această mașină titanică ar putea redefini înțelegerea noastră a Universului. Dar în spatele acestei ambiții amețitoare se ascund provocări colosale: costuri astronomice, zeci de ani de muncă și o întrebare fundamentală – ce încercăm cu adevărat să descoperim?
De la punerea sa în funcțiune în 2008, Large Hadron Collider (LHC) a revoluționat înțelegerea noastră asupra fizicii particulelor. Acesta a condus la descoperirea bozonului Higgs în 2012, confirmând modelul standard, teoria care descrie particulele elementare și forțele fundamentale care guvernează Universul. Datorită experimentelor efectuate la CERN, oamenii de știință au observat, de asemenea, noi particule exotice, au aprofundat înțelegerea structurii interne a protonilor și au testat limitele anumitor teorii alternative. În ciuda acestor progrese majore, Modelul Standard rămâne incomplet. Acesta nu poate explica materia întunecată, substanța invizibilă care constituie aproximativ 85% din masa Universului, sau energia întunecată, responsabilă de expansiunea accelerată a acestuia. Nu răspunde nici la unul dintre cele mai mari mistere ale cosmologiei: de ce Universul nostru este alcătuit din materie și nu din antimaterie? Pentru a rezolva aceste mistere, CERN pregătește succesorul său, Future Circular Collider (FCC).
Construcția FCC reprezintă o provocare titanică, mult mai ambițioasă decât LHC, atât din punct de vedere al dimensiunii, cât și al puterii. Cu un tunel subteran cu o circumferință de 91 de kilometri – de peste trei ori mai mare decât LHC – proiectul promite să împingă mai departe frontierele fizicii particulelor. Costul estimat este de aproximativ 16 miliarde de dolari, o investiție colosală care generează atât entuziasm, cât și dezbateri.
FCC va fi dezvoltat în două etape majore. Prima, programată pentru anii 2040, va consta într-un accelerator de electroni-pozitroni. Scopul acestei faze este de a produce și analiza o cantitate masivă de bozoni Higgs pentru a aprofunda înțelegerea noastră asupra acestei particule-cheie a modelului standard. Aceasta va permite, de asemenea, studierea cu o precizie fără precedent a quarcilor, precum și a interacțiunilor fundamentale.
Într-o a doua fază, în jurul anului 2080, FCC va deveni un accelerator de protoni-protoni, capabil să atingă energii de 100 teraelectronvolți (TeV), de șapte ori mai mari decât LHC. Acest accelerator revoluționar va face posibilă recrearea condițiilor din Univers la câteva fracțiuni de secundă după Big Bang. Obiectivul său principal va fi explorarea necunoscutului: originea materiei întunecate, existența unor noi particule și limitele modelului standard. Din punct de vedere tehnic, construirea FCC se anunță a fi o provocare majoră. Acesta va necesita magneți supraconductori de nouă generație capabili să genereze câmpuri magnetice extreme pentru a ghida particulele la viteze apropiate de viteza luminii. Impactul asupra mediului și fezabilitatea proiectului au făcut obiectul a peste 100 de scenarii de studiu, pentru a alege amplasamentul optim și cele mai bune condiții de construcție.
Dar înainte ca aceste mistere să poată fi dezlegate, vor trebui depășite câteva obstacole titanice. Trebuie săpat un tunel de 91 km, trebuie concepuți magneți supraconductori mai puternici, trebuie asigurate parteneriate internaționale… și, mai presus de toate, o decizie politică crucială: vor finanța Europa și partenerii săi această mașină a viitorului? Consiliul CERN se va reuni în 2025 pentru a examina concluziile studiului de fezabilitate, iar decizia finală privind viitorul FCC va fi luată în 2028.
