Potrivit cercetătorului  William C. Mobley de la Universitatea California, în circa 20 de ani oamenii de știință vor putea interveni asupra emoțiilor umane, acționând în cortexul cerebral, la nivelul sistemului limbic.

 

Despre creierul făcut pentru dragoste – \”Brain built for love\” – s-a vorbit în cadrul celei de-a doua ediții a Brain Forum, desfășurat la Milano între 4 și 5 aprilie, unde a participat toată floarea cea vestită a neuroștiințelor din lumea întreagă.  Cu această ocazie, William C. Mobley, director al Center for Down Syndrome Research and Treatment din cadrul Universității Stanford, și din 2009 titularul catedrei de Neuroștiințe de la Universitatea California din San Diego, a explicat cum mintea umană este programată pentru a recepta, elabora și a transmite informații, iar această sinergie continuă între neuroni se află la baza dragostei romantice, a celei materne și a sentimentului  de prietenie. Trei emoții diferite, bazate pe aceleași procese de comunicare, a precizat omul de știință, deoarece dragostea, de orice fel ar fi ea, activează întotdeauna același zone cerebrale.

Mobley a studiat vreme îndelungată schimburile de informații care au loc la nivelul circuitelor neuronale și crede că există posibilitatea de a interveni asupra chimiei creierului, și în mod deosebit asupra capacității acestuia de a genera sentimente de empatie și compasiune: „două emoții fundamentale, aflate la baza sentimentului de dragoste”.

Empatia și compasiunea: ambele se dezvoltă în cortexul cerebral anterior, zonă „rezervată” sentimentelor subiective, unde se creează acel „eu conștient” care-l face pe om unic. Mobley consideră că la baza dragostei se află procesul care face mintea să se concentreze asupra unui obiect și să integreze această percepție cu sentimente subiective și că un lucru extraordinar este că monitorizarea și remodularea acestui proces este posibilă, prin intermediul instrumentelor de ultimă generație pentru studiul anatomiei creierului.

„Durerea de exemplu, se naște în cortexul cingulat, care primește informații simpatico-senzoriale și permite comunicarea între aria cerebrală dreaptă și cea stângă. Intervenind asupra mecanismelor de comunicare dintre ele am putea calibra sensibilitatea creierului la suferință, fapt ce ne-ar permite să înțelegem, printre altele, și de ce este atât de greu să iubești”, a explicat omul de știință.

Faptul că neuroștiințele fac pașii de gigant în descoperirea misterelor minții o confirmă și un alt proiect prezentat în cadrul Brain Forum: este vorba despre „\”Human Brain\”, al cărui scop este realizarea, până în 2020, a primului model complet de creier artificial.

Sursa: La Repubblica

Upgrade