Bineînțeles că procesul este mult mai complicat de atât, dar fundamental vorbind, sarea este „schepsisul” care poate oferi unui Hard Disk Driver (HDD) o densitate de stocare a informațiilor mult peste cea permisă de tehnologia pe care aceste echipamente o folosesc în prezent. Să vedem cum.
În acest moment, unitățile de stocare Solid State Drives (SSDs) sunt considerate viitorul în materie de păstrare a datelor în computere, iar prețurile lor au început să scadă pe măsură ce spațiul de „înmagazinare” le-a fost sporit. Totuși, din punct de vedere al costurilor, aceste dispozitive tot nu pot concura cu tradiționalele HDDs.
Acum, o echipă de cercetători din Singapore a demonstrat că „bătrânele” hard disk-uri încă mai au un cuvânt de spus în lumea IT și dezvoltând un proces care poate spori de șase ori densitatea de înregistrare a datelor pentru HDDs.
Specialiștii Institutului de Inginerie și Cercetare a Materialelor (IMRE), care au lucrat în colaborare cu Universitatea Națională din Singapore (NUS) și cu Institutul pentru Stocarea Datelor (DSI), au asemuit noul proces de stocare a datelor cu împachetarea bagajelor într-o valiză – cu cât împachetezi mai compact și mai uniform, cu atât poți transporta mai mult.
Hard disk-urile convenționale înmagazinează informație prin folosirea unor granule magnetice nanoscopice distribuite aleator, unde câteva zeci de asemenea granule formează un bit. Această tehnologie le permite celor mai avansate modele HDD să stocheze până la 0,5 Terabiți de informație pe 1 inch2 (6,45 cm2).
Folosind o tehnică denumită nanopatterning (un fel de tipizare la nanoscară) pentru a crea formațiuni uniforme de biți magnetici, echipa din Singapore a reușit să augmenteze densitatea de stocare a datelor până la 3,3 Terabiți/ 1 inch2.
Iar secretul noii tehnologii rezidă în folosirea unui proces de litografiere cu fascicul electronic de foarte mare rezoluție care produce strucuri extrem de fine la nanoscară. Dr. Joel Yang, cercetător IMRE care conduce proiectul, a descoperit că adăugarea de clorură de sodiu – sau sare de bucătărie – într-o soluție specială folosită deja în cadrul proceselor litografice, produce o nanostructură extrem de definită la o finețe de numai 4,5 nanometri, fără necesitatea unor îmbunătățiri costisitoare a echipamentelor.
Această metodă a „soluției saline pentru dezvoltare” înseamnă că modele de HDDs care în prezent au capacitatea de stocare de 1 TB ar putea, în viitor, să stocheze 6 TB de date într-o unitate de aceleași dimensiuni cu cele actuale.
Sursa
Foto: Kamil Porembski via Flickr
