Oamenii de știință au descoperit recent că există condiții favorabile fotosintezei, procesul prin care plantele și anumite microorganisme creează energie, ar putea exista pe Marte, ascunse sub gheața de la latitudinile medii ale planetei. Această descoperire deschide o nouă cale în căutarea vieții pe Planeta Roșie.
Pe Pământ, fotosinteza este esențială pentru viață. Acest proces permite plantelor, algelor și anumitor tipuri de bacterii să producă energie și oxigen din apă și lumina soarelui. Totuși, pentru ca acest proces să aibă loc, sunt necesare două condiții esențiale: apă lichidă și o cantitate suficientă de lumină. Așadar, întrebarea pentru Marte este: există aceste două elemente undeva pe planetă? Potrivit unui nou studiu, publicat în revista Nature Communications Earth & Environment, răspunsul ar putea fi da, dar într-un mod neașteptat.
Marte este o planetă foarte diferită de Pământ. Nu are un câmp magnetic care să o protejeze de radiațiile solare dăunătoare, iar atmosfera sa este atât de subțire încât apa lichidă poate exista la suprafața sa doar pentru o perioadă foarte scurtă de timp. Pe Marte au fost găsite urme de gheață, adesea sub formă de gheață prăfuită la latitudini medii. Potrivit oamenilor de știință, această gheață prăfuită ar putea oferi un mediu unic. Ea este capabilă să filtreze razele ultraviolete (UV) mortale, permițând în același timp trecerea luminii suficiente pentru fotosinteză. În același timp, ar putea proteja apa lichidă de sub suprafață de evaporarea în atmosfera uscată a planetei Marte. Cercetătorii numesc aceste locații potențiale zone locuibile radiative. Simulările arată că această gheață prăfuită s-ar putea topi în anumite condiții, creând buzunare de apă lichidă la adâncimi cuprinse între 5 și 38 de centimetri sub suprafață, suficient de aproape pentru a fi accesibile.
Această idee este susținută de un fenomen similar observat pe Pământ în medii glaciare, cunoscut sub numele de găuri de crioconită. Acestea se formează atunci când particule întunecate de praf și sedimente, depuse pe suprafața gheții, absorb căldura Soarelui. Deoarece praful este mai întunecat decât gheața, acesta captează mai multă energie solară, provocând topirea gheții din jurul acestor particule, chiar dacă suprafața rămâne înghețată. Acest lucru creează mici buzunare de apă lichidă în interiorul gheții, sub un strat înghețat care acționează ca un capac. Aceste găuri de crioconită nu sunt doar buzunare pasive de apă. Ele sunt, de asemenea, habitate pentru microorganisme precum algele și bacteriile care reușesc să supraviețuiască acolo. Chiar și în medii extrem de reci și izolate, combinația de lumină și apă lichidă din aceste buzunare le permite să fotosintetizeze și să creeze un mic ecosistem local.
Prezența vieții în aceste medii terestre, unde condițiile de supraviețuire sunt create sub un strat protector de gheață, sugerează că ar putea exista medii similare pe Marte. Dacă sub gheața prăfuită de pe Marte s-ar fi putut forma buzunare de apă lichidă, la fel ca pe Pământ, este posibil ca microorganismele să se fi putut dezvolta acolo, cu condiția ca Marte să fi adăpostit deja forme de viață sau să le mai adăpostească și astăzi.
