Vrea să bombardeze Marte pentru a o face locuibilă. Și vorbește serios

Trimiterea oamenilor pe Marte este una dintre cele mai durabile fantezii ale noastre. De la poveștile science-fiction la proiectele NASA și Elon Musk, ideea unei colonii marțiene locuibile revine în mod regulat în prim-plan. Dar există o prăpastie între vis și realitate, care are un nume: mediul marțian. Prea rece, prea uscată și, mai presus de toate, cu o atmosferă incredibil de subțire, Planeta Roșie este departe de a fi ospitalieră. Fără costum, o ființă umană ar muri în câteva secunde, nu din cauza lipsei de oxigen, ci pentru că sângele i-ar fierbe literalmente din cauza presiunii scăzute.

Pentru a fi locuibilă, Marte ar avea nevoie de o transformare atmosferică serioasă. Vorbim aici despre terraformare: un proces prin care o planetă este transformată pentru a semăna mai mult cu Pământul. Tocmai aceasta este propunerea geofizicianului Leszek Czechowski de la Academia Poloneză de Științe. Dar soluția sa nu este deloc convențională. În cadrul celei de-a 56-a Conferințe de științe lunare și planetare din Texas, Czechowski a avansat o idee spectaculoasă: bombardarea planetei Marte cu corpuri înghețate din Centura Kuiper, o regiune îndepărtată a sistemului solar, dincolo de Neptun, populată de obiecte mici, bogate în gheață și compuși volatili. De ce? Pentru că aceste obiecte conțin exact ceea ce îi lipsește lui Marte: apă, dioxid de carbon, azot și metan. Toate aceste elemente ar putea îmbogăți atmosfera marțiană și, în timp, ar putea crește presiunea pe sol până la punctul de a o face locuibilă – sau cel puțin respirabilă cu puțin ajutor.

Ideea ar fi să trimitem aceste blocuri de gheață să se prăbușească pe Planeta Roșie, eliberându-și gazele la impact. Odată acumulată o cantitate suficientă de materie volatilă, ar putea fi introduse organisme modificate genetic pentru a transforma acest cocktail în oxigen. Evident, acest plan se bazează pe tehnologii care nu există încă. Potrivit lui Czechowski, ar fi necesar să se dezvolte motoare ionice puternice și reactoare termonucleare capabile să ghideze obiecte cu diametrul de câțiva kilometri prin sistemul solar. O călătorie din centura Kuiper ar dura între 30 și 60 de ani, potrivit estimărilor sale. Costul energetic al operațiunii ar fi, de asemenea, colosal: echivalentul a șase luni până la câțiva ani din consumul global actual de energie, doar pentru a transporta proiectilele pe Marte.

Czechowski a studiat alte opțiuni: asteroizii din centura principală, care sunt mai aproape, dar prea săraci în elemente ușoare, sau norul Oort, care este mult mai bogat, dar atât de îndepărtat încât ar fi nevoie de 15 000 de ani pentru aducerea obiectelor. Centura Kuiper, deși dificil de accesat, rămâne cel mai bun candidat.

Un alt aspect care nu trebuie trecut cu vederea este riscul de impact între aceste corpuri înghețate și Marte. O coliziune de o asemenea amploare ar putea declanșa cutremure, erupții vulcanice sau chiar să modifice axa de rotație a planetei dacă masa proiectilelor este prost distribuită. Ca să nu mai vorbim de faptul că aceste obiecte, instabile prin natura lor, ar putea devia de la curs și reprezenta un pericol pentru alte planete… inclusiv pentru Pământ.

Lăsând la o parte obstacolele tehnologice și riscurile potențiale, planul lui Czechowski are un avantaj major: se bazează pe resurse deja prezente în sistemul solar. Spre deosebire de alte idei de terraformare, cum ar fi acoperirea planetei Marte cu oglinzi spațiale sau explozia calotei glaciare cu bombe nucleare, acest plan propune o soluție „naturală” pentru crearea unei atmosfere viabile. Este un proiect pe termen foarte lung, probabil nefezabil cu resursele noastre actuale. Dar ar putea deveni într-o zi un pas logic către o civilizație interplanetară care să stăpânească călătoriile spațiale și manipularea resurselor la scara sistemului solar. La urma urmei, cine ar fi crezut, cu doar un secol în urmă, că vom fi capabili să trimitem roboți la miliarde de kilometri de Pământ?

Terraformarea planetei Marte nu este pentru mâine. Dar dacă într-o zi ne vom dori cu adevărat să trăim acolo, va trebui să avem în vedere soluții radicale. Iar aceasta, pe cât de explozivă este, ar putea fi una dintre ele.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România