Există un motiv foarte specific pentru care babuinii călătoresc în șir indian

Când ne gândim la mișcări de grup în regnul animal, ne imaginăm adesea o strategie militară: un lider în față, cel mai slab în centru, o ordine dictată de ierarhie sau de urgența supraviețuirii. Dar printre babuinii chacma (Papio ursinus), un nou studiu tocmai a zdruncinat această viziune. Aceste maimuțe nu par să meargă în șir indian pentru protecție, nici să urmeze un lider… ci pur și simplu să rămână aproape de prietenii lor.

Studiul, publicat în revista Behavioral Ecology, s-a concentrat pe un grup de babuini care trăiesc în Parcul Național Da Gama, Africa de Sud. Aceste animale sunt cunoscute pentru comportamentul lor social complex și, în special, pentru „progresiile” lor: mișcări în șir indian pe teritoriul lor. Cercetătorii au observat 78 de progresii pe parcursul a 36 de zile, întrebându-se: de ce se aliniază babuinii în acest fel? Au fost luate în considerare mai multe ipoteze:
Este o tactică de apărare, pentru a proteja membrii vulnerabili?
Urmează un lider care le arată calea?
Se luptă pentru a fi primii care ajung la hrană sau apă?
Sau ordinea este dictată de legăturile sociale ale grupului?

După analizarea atentă a datelor, cercetătorii au concluzionat: ordinea de marș nu este aleatorie, dar nici nu îndeplinește criteriile clasice de dominare sau protecție. Prieteniile sunt cele care determină unde se plasează fiecare persoană în rând. „În mod surprinzător, ordinea consecventă observată la babuinii pe care i-am studiat nu vizează evitarea pericolului sau facilitarea accesului la hrană”, explică Dr. Andrew King, profesor la Universitatea Swansea. „Este mai degrabă determinată de legăturile lor sociale. Pur și simplu se mișcă cu prietenii lor.” Cu alte cuvinte, acești babuini nu urmează un lider carismatic și nici nu formează o gardă strânsă în jurul puilor lor. Se grupează așa cum am merge cu rudele noastre pe stradă.

Studiul dezvăluie tipare interesante în dispoziția babuinilor pe măsură ce se mișcă: indivizii dominanți sau cei mai conectați social se găsesc în centrul rândului; babuinii de rang inferior, mai puțin conectați la alți membri ai grupului, sunt mai des în față sau în spate; mișcările au loc în principal spre sfârșitul după-amiezii sau seara, probabil în drum spre zonele de odihnă.

Un alt punct fascinant: ordinea este stabilă în timp, ceea ce întărește ideea că aceste grupuri sociale sunt bine stabilite și că babuinii își aleg în mod activ partenerii de mers.  Ceea ce evidențiază acest studiu este un aspect emoționant și neașteptat al comportamentului animalelor: babuinii, la fel ca oamenii, preferă compania celor dragi. Chiar și în comportamente atât de simple precum mersul de la punctul A la punctul B, legăturile sociale sunt cruciale. Acest lucru schimbă perspectiva noastră asupra acestor primate, adesea percepute prin prisma dominanței sau a competiției. În realitate, interacțiunile lor sunt profund structurate de afinități, alianțe și preferințe sociale.

Ce se întâmplă dacă, în cele din urmă, ordinea în care merg babuinii spune mai multe despre viața lor emoțională decât instinctele lor de supraviețuire?

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România