Înainte de Sapiens, acești doi hominizi stăpâneau deja elementele de bază ale matematicii

Când ne gândim la matematică, ne imaginăm adesea table negre, ecuații complexe și creiere moderne bine antrenate. Cu toate acestea, rădăcinile capacității noastre de a număra și de a raționa în termeni de cantitate, geometrie sau simboluri ar putea datează din vremuri mult mai vechi… și de la specii care nu erau încă numite Homo sapiens. Un nou studiu realizat de o echipă internațională de cercetători și publicat în revista Anthropologie, contestă profund monopolul nostru asupra gândirii numerice. Bazându-se pe date arheologice, genetice și neurologice, autorii au lansat o ipoteză îndrăzneață: speciile umane dispărute, cum ar fi Homo erectus și neanderthalienii, ar fi putut fi capabile de forme de gândire matematică cu mult înaintea noastră.

Acum știm că simțul numerelor – adică abilitatea de a estima sau compara cantități – nu este specific oamenilor. Studiile au arătat că peștii pot face alegeri pe baza numărului de indivizi dintr-un banc; albinele pot distinge între numere pare și impare; iar corbii, renumiți pentru inteligența lor, manipulează concepte geometrice abstracte. Dar aceste abilități rămân intuitive și aproximative. Nu se bazează pe logică simbolică sau reprezentări mentale complexe. Ceea ce ne distinge este gândirea numerică abstractă: cea care ne permite să facem matematică, să reprezentăm lumea în simboluri, să planificăm calcule… și să construim o rachetă sau un algoritm.

Cercetătorii au urmărit firele evoluției pentru a încerca să determine când a apărut această abilitate specific umană. Iar concluzia lor este surprinzătoare: gândirea numerică ar fi putut apărea acum aproape 1,7 milioane de ani, odată cu Homo erectus. Principalul lor indiciu? Fabricarea celebrelor topoare Acheulean. Aceste unelte de piatră simetrice, bifațate, sunt mult mai mult decât instrumente de tăiere: ele demonstrează gândirea abstractă, rotația mentală a obiectelor și o memorie de lucru îmbunătățită. Cu alte cuvinte, pentru a proiecta un topor simetric, trebuie să-ți poți imagina forma finală înainte de a sculpta piatra – o formă primitivă de modelare geometrică. Aceasta implică faptul că Homo erectus avea deja un creier cu lobi frontali și parietali destul de dezvoltați, similari cu cei ai oamenilor moderni. Aceste regiuni ale creierului sunt tocmai cele activate astăzi atunci când se rezolvă probleme matematice.

Știau neanderthalienii să numere? Un alt suspect: Homo neanderthalensis, care a dispărut acum aproximativ 40.000 de ani. Gravurile găsite pe oase și pietre în peșteri din Italia și Bulgaria, datate acum 50.000 – 60.000 de ani, prezintă urme regulate, distanțate la intervale constante. Acestea ar fi putut fi folosite pentru numărare, marcarea timpului sau memorarea informațiilor. Autorii studiului se referă la acestea ca „sisteme de memorie artificială” – cu alte cuvinte, instrumente externe care extind gândirea. Acest tip de comportament, deși încă speculativ, arată că neanderthalienii erau capabili să-și structureze mediul simbolic.

Pentru a-și susține ipoteza, cercetătorii au examinat și structura noastră genetică. Anumite gene, cum ar fi ROBO1, implicate în dezvoltarea cortexului parietal, erau deja prezente cu mult înainte de Homo sapiens. Această zonă a creierului joacă un rol cheie în abilitățile numerice și spațiale. Acest lucru nu înseamnă că aceste gene „codifică” direct raționamentul matematic, ci că oferă baza neurologică necesară pentru dezvoltarea acestui tip de cunoaștere.

În cele din urmă, acest studiu ne împinge să ne reconsiderăm concepția despre „geniul uman”. Dacă specii precum Homo erectus sau neanderthalienii posedau deja fundamentele biologice, neurologice și comportamentale ale gândirii numerice, atunci matematica nu ar fi o invenție bruscă a lui Homo sapiens, ci rezultatul unei evoluții lente a inteligenței de-a lungul veacurilor. Și ce-ar fi dacă primii noștri pași în lumea abstracțiunilor matematice nu ar fi cei ai filosofilor greci sau ai savanților babilonieni, ci cei ai hominizilor care loveau pietre, având în creierul lor începuturile a ceea ce avea să devină… gândirea simbolică.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România