Variații genetice specifice determină măsura în care o persoană își păstrează propriile păreri și credințe chiar și atunci când ele sunt contrazise de experiență, iar modul în care experiența influențează gândirea este legat de sensibilitatea la dopamină a cortexului prefrontal și a corpului striat din ganglionii bazali.
Potrivit studiului realizat de o echipă de cercetători de la Brown University din Statele Unite, prezentat recent în Journal of Neuroscience, modul în care informațiile provenite din mediul înconjurător influențează gândirea este dictat de „conlucrarea” dintre două arii cerebrale: cortexul prefrontal, zona executivă a creierului, analizează și înmagazinează „instrucțiunile” primite de la ceilalți, în timp ce corpul striat, o regiune mai „profundă”, elaborează experiențele pentru a înțelege ce trebuie să facă. În realizarea unei sarcini de învățare, persoanele sunt ghidate inițial de preconcepte, idei preexistente sau instrucțiuni, iar genele determină cât de mult timp persistă această atitudine la o persoană înainte ca experiența să-și spună cuvântul.
„Studiem modul în care menținerea instrucțiunilor prezente în cortexul prefrontal schimbă maniera de lucru a corpului striat, care influențează ceea ce învață oamenii din circumstanțele în care experiența se realizează efectiv”, a comentat Bradley Doll, primul semnatar al articolului.
În urma experimentelor, s-a dovedit că o variantă a genei COMT care influențează dopamina în cortexul prefrontal îi ajută pe oameni să-și amintească și să lucreze pe baza instrucțiunilor primite. O variantă a genei DARPP-32 care influențează sensibilitatea corpului striat la dopamină îi face însă pe posesori să reușească să învețe mai repede din experiențe, în lipsa indicațiilor, dar și să fie mai sensibili la „ideile preconcepute” ale cortexului prefrontal, când acestea au fost anterior furnizate de instrucțiuni.
La fel ca un „yes man” dispus să digere chiar și erori grosolane, au explicat cercetatătorii, corpul striat are tendința de a da mai multă importanță experiențelor care confirmă credințele din cortexul prefrontal și mai puțină celor care le contrazic. „Oamenii vor avea tendința de a-și distorsiona experiența avută astfel încât s-o perceapă ca fiind în concordanță cu propriile convingeri prexistente”, a explicat Michael Frank, șeful echipei de cercetători.
Sursa: Le Scienze
