5
(1)

În anul 2002, psihologii Universității de Stat din New York în Albany au derulat un studiu, publicat în “Arhivele Comportamentului Sexual”, având ca scop cercetarea posibilelor efecte benefice ale spermei asupra stărilor depresive ale femeilor.

 

Recent, Lazar Greenfield, președintele Colegiului Chirurgilor din America, a redactat un editorial despre viața sexuală a drosofilei, a rotiferelor și a oamenilor, pe baza dovezilor din urmă cu nouă ani privitoare la faptul că hormonii din spermă determină o exaltare a stării de spirit feminine.

În urma articolului publicat de Greenfield în preajma zilei Sf. Valentin din acest an, mai multe comunități s-au simțit lezate și cercetătorul a fost la scurt timp acuzat de sexism, ceea ce i-a și adus unele neplăceri în cadrul scandalului Semengate. Totuși, inițiativa bărbatului a resuscitat interesul pentru subiect și a abătut atenția câtorva curioși, mai ales din mass-media, asupra analizei efectuate în 2002. În cadrul studiului de atunci, 293 de studente au completat chestionare cu privire la trecutul lor sexual, precum și Inventarul Depresie Beck (BDI) – un sistem medical internațional de măsurare a simptomelor depresive.

Rezultatele au fost după cum urmează: în cazul reprezentantelor de sex feminin care au întreținut de fel raporturi sexuale neprotejate s-a constatat un nivel general al simptomelor depresiei semnificativ redus comparativ cu cel din cazul femeilor abstinente sau care aproape întotdeauna au folosit prezervativul. Între persoanele care au făcut sex protejat și cele cu viață sexual săracă diferențele înregistrate în sensul depresiei  au fost neglijabile, indicând faptul că actul sexual în sine nu reprezintă un factor de amplificare a stării de bine.

“Plasma seminală a evoluat astfel încât să controleze și să manipuleze sistemul reproducător al femeii încât acesta să funcționeze în beneficiul donatorului – bărbatul. Dacă ne gândim la spermă după asemenea rigori, atunci ideea că lichidul seminal ar putea avea proprietăți antidepresive devine mult mai interesantă; sperma ar putea susține închegarea legăturii dintre femeie și partenerul ei sexual. O asemenea legătură ar putea spori șansele masculului de a dezvolta o relație reproducătoare pe termen lung cu o femelă, ceea l-ar avantaja în termeni de reproducere”, declară Gordon Gallup Jr., psiholog evoluționist al Universității de Stat din New York în Albany.

Lichidul seminal este o mixtură complexă de compuși diferiți, ansamblu din care sperma constituie o cantitate redusă. Dacă aceasta din urmă este îndepărtată, în urma sa rămâne plasma seminală, un fluid ce conține o gamă de ingrediente, dintre care unele transcend vaginul și pot fi detectate în fluxul sanguin al femeii ulterior actului sexual.

Trei compuși relevanți contextului în plasma seminală sunt estrogenul, prostaglandina și oxitocina. Primele două sunt asociate cu nivelul redus al depresiei, în timp ce oxitocina (pe care femeile o eliberează în timpul nașterii, al alăptării și al orgasmului) stimulează atașarea socială. Aceaștia și alți compuși din lichidul seminal ar puntea acționa astfel încât să determine un soi de dependență a femeii față de aceste substanțe.

Se speculează, pornind de la aceste premise, că femeile intră în relații serioase și de lungă durată și pentru a putea face sex neprotejat, pe care l-ar folosi, în parte, ca pe un mijloc de o auto-tratare. Prin urmare, deoarece inseminarea are efecte benefice asupra stării de spirit, femeile folosesc sexul ca pe un instrument de modelare a acesteia, crede Gallup.

În sprijinul unor asemenea sentințe, psihologul aduce la rampă rezultate ale altor cercetări, conform cărora în urma despărțirii de partenerii lor, acele femei care făceau sex neprotejat s-au prezentat mult mai devastate de eveniment comparativ cu femeile în al căror act sexual era implicat prezervativul. Este și motivul care pare să determine, mai spune omul de știință, tendința celor dintâi femei de a face sex neprotejat cu noii lor parteneri după numai câteva săptămâni sau luni de relație, față de cazul celor “precaute”.

O chestiune ce i se opune aproape întotdeauna lui Gallup în declarațiile sale este posibilitatea ca între femeile care fac dragoste neprotejat și cele care folosesc metoda contraceptivă externă să existe diferențe fundamentale, care să stea, deci, și la baza stării lor de după sex. Este o teorie pe care, însă, profesorul o respinge sub argumentul că adeptele sexului neprotejat prezintă diferențe ale nivelului de depresie în funcție de intervalul de timp scurs de la ultima experiență sexuală, în timp ce femeile care se protejează sunt constante în acest sens, potrivit rezultatelor.

În continuarea acestui studiu amplu, Gallup ar vrea sp analizeze modul în care dispoziția mentală a unui bărbat îi afectează acestuia sperma. Cercetătorii care au studiat inseminarea artificială au descoperit că fabricarea fluidului seminal suferă transformări în funcție de ceea ce face donatorul atunci când furnizează o mostră de spermă. “Dacă bărbații își folosesc imaginația pentru a atinge nivelul de excitare suficient ejaculării”, susține Gallup, “mostra nu este nici pe departe atât de potentă ca atunci când aceștia urmăresc un material pornografic”.

Sursa

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 5 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 1

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here