Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Editarea genomului prin tehnici foarte precise ar putea declanșa o revoluție...

Editarea genomului prin tehnici foarte precise ar putea declanșa o revoluție în medicină

Geneticienii de la MIT, de la Institutul Broad și de la Universitatea Rockefeller au dezvoltat o nouă tehnică pentru modificarea cu precizie a genoamelor celulelor vii prin adăugarea sau eliminarea genelor.

O bacterie descoperită în Yakutia pare a fi secretul tinereţii veşnice...

O bacterie descoperită în Yakutia pare a fi secretul tinereţii veşnice

Cercetătorii ruşi susţin că o specie de bacterii descoperită recent în permafrost-ul siberian ar putea încetini procesul de îmbătrânire. Potrivit Academiei Ruse de Ştiinţe, această proprietate a speciei de bacterii, numită Bacillius F, a fost descoperită în timpul efectuării unor experimente de laborator asupra şoarecilor.

Geneticienii ar putea clona un neanderthalian pentru a studia evoluția umană...

Geneticienii ar putea clona un neanderthalian pentru a studia evoluția umană

Într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel, expertul în biologie sintetică George Church de la Universitatea Harvard explică modul în care ADN-ul va deveni materia primă a viitorului – una care va contribui la proiectarea unor ființe umane rezistente la virusuri și care ar putea face posibilă chiar readucerea la viață a unor specii dispărute, așa cum este omul de Neanderthal.

Conservarea funcțională a genelor 1 (1)

conservarea-genelor-stiinta-tehnica
Pentru ca evoluționismul să fie convingător, este nevoie de dovezi solide. Dovezi științifice, directe, clare. De asemenea, și contra-argumentele, indispensabile în dezbaterea academică, ar...

Cine sunt bărbaţii care şi-au răspândit genele asemenea lui Gingis Han?...

Cine sunt bărbaţii care şi-au răspândit genele asemenea lui Gingis Han?

Milioane de bărbaţi poartă moştenirea genetică a lui Gingis Han, lider mongol care s-a stins din viaţă în anul 1227. Însă acesta nu este singurul bărbat care a lăsat o asemenea amprentă genetică asupra oamenilor de azi, se arată într-un amplu studiu realizat de către geneticianul britanic Mark Jobling de la  Universitatea din Leicester, în colaborare cu geneticienii Patricia Balaresque şi Paul Sabatier de la Universitatea din Toulouse.

Jocurile foamei: când politica își propune să repare genetica 0 (0)

politica-genetica-stiinta-tehnica
Prin genetică înțelegem analiza mutațiilor și a mutanților. Genetica este o știință despre mutanți, o radiografie a modificărilor ADN-ului care se reflectă în fenotip,...

Telomerii din ADN ne dau speranţa de viaţă 0 (0)

Telomerii din ADN ne dau speranţa de viaţă

Cercetătorii scoţieni au găsit metoda prin care pot estima durata de viaţă a unei persoane, speranţa noastră de viaţă fiind scrisă în ADN încă de la naştere. Evident, telomerii nu pot prezice data la care vom părăsi această lume ca urmare a unui accident ori a vreunei boli contactate în urma stilului nostru de viaţă.

S-a născut omenirea, așa cum o știm, din cea mai rea...

S-a născut omenirea, așa cum o știm, din cea mai rea epidemie?

Cu circa 100.000 de ani în urmă, rasa umană se afla în pragul extincției. Blocată în Africa, populația noastră se rarefiase până la mai puțin de 10.000 de membri. Și totuși, în câteva zeci de mii de ani, am început să ne răspândim prin lume și să ne înmulțim.

China: terapia genică pentru tratarea surdității 4.8 (6)

În China, terapia genică a permis copiilor surzi să audă pentru prima dată. Acești copii născuți surzi din cauza unei mutații genetice...

Cercetătorii danezi au identificat „Factorul X” la cimpanzei 0 (0)

Cercetătorii danezi au identificat „Factorul X” la cimpanzei

Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Aarhus, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, mutaţiile genetice care cresc capacitatea de adaptare a indivizilor se dezvoltă, cel puţin în cazul cimpanzeilor, la nivelul cromozomului X.

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.