Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Supereroii genetici sunt printre noi 0 (0)

genetica-supereroi-boli-rare-stiinta-tehnica-1
O boală rară este considerată orice afecțiune prezentă la mai puțin de una din 2.000 de persoane Un mic număr de oameni de pe planetă...

Geneticienii americani au introdus cu succes ADN de mamut în genomul...

Este „opera” specialiștilor în genetică de la Universitatea Harvard, care ne-ar putea aduce cu un pas mai aproape de momentul „renașterii” acestor animale emblematice, care au fost mamuții.

Talentul muzical este scris în genomul nostru? 5 (4)

Printre multele enigme științifice fascinante, există una care persistă, în ciuda cunoștințelor noastre din ce în ce mai bună despre genomul uman:...

Un stick USB poate descifra ADN-ul în câteva secunde 0 (0)

MinION este un dispozitiv miniatural asemănător unei memorii USB, creat de firma britanică Oxford Nanopore, capabil să descifreze în câteva secunde ADN-urile genoamelor simple (de bacterii și virusuri), care ar putea avea aplicații majore în medicină și în genetică.

Poți contribui la descoperirea unui leac miraculos, care va salva lumea!...

video
Fiecare posesor de computer personal poate veni în sprijinul cercetătorilor de la Universitatea Stanford, ajutându-i să studieze mai eficient maladii devastatoare precum Alzheimer, Huntington...

Transplantul de celule stem: un pas promițător înainte în restabilirea vederii...

Cercetătorii japonezi conduși de Universitatea din Osaka au făcut recent un pas promițător în tratarea unei boli grave a ochiului numită deficiență...

ADN-ul este noua materie primă a uzinelor Pentagonului 5 (1)

Cercetătorii Agenției Proiectelor de Cercetare Avansată pentru Apărare (Darpa), divizia tehnologică a Pentagonului, plănuiesc să se joace de-a Dumnezeu. Instituția guvernamentală a pus bazele unei fabrici de manipulare a materialului genetic, în cadrul căreia se vor crea noi forme biologice.

Manipularea ceasului intern al plantelor ne poate oferi agricultură pe parcursul...

Ritmul circadian reprezintă ciclul de 24 de ore care guvernează procesele biochimice, psihologice și comportamentale observate nu doar la oameni, dar și la restul animalelor, la fungi, cianobacterii și plante. În cazul plantelor, ritmul circadian contribuie la sincronizarea proceselor biologice pe timp de noapte și de zi pentru a controla fotosinteza, a indica sezonul și momentul optim de polenizare pentru a atrage insectele.

De ce au dispărut europenii preistorici acum 14.500 de ani? 0...

Locuitorii preistorici ai Europei au dispărut brusc, acum circa 14.500 de ani, fiind înlocuiți de un grup uman cu totul nou, se arată într-un...

Băutorii de lapte au strămoşi comuni 0 (0)

Un studiu efectuat recent relevă faptul că mulţi dintre europeni şi indieni descind dintr-un strămoş comun, băutor de lapte, din urmă cu aproximativ 7.500 de ani – majoritatea europenilor şi indienilor care pot bea lapte prezintă aceeaşi mutaţie genetică, numită 13910T.

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.