Genetică

Cercetătorii germani au finalizat secvențierea celei mai importante linii de celule umane. Este vorba despre linia HeLa, care are o poveste cât se poate de interesantă.

Mulți dintre noi au suferit cel puțin o dată în viață de pe urma durerii provocate de măseaua, sau măselele, de minte. Există însă și norocoși care nu au aceste măsele (în număr de patru). Cum se explică această diferență dintre membrii aceleiași specii?

Acidul dezoxiribonucleic, sau ADN, este o moleculă rezistentă; ea se poate „agăța” pentru perioade îndelungate de resturi fosilizate ale plantelor și animalelor. Pentru a afla exact această durată, e ochipă internațională de oameni de știință a decis să determine rata de înjumătățire a ADN-ului, adică intervalul în care jumătate dintre legăturile sale se distrug de la sine.

Ceea ce se credea a fi, inițial, craniul unui lup preistoric, descoperit în Munții Altai Siberia, s-a dovedit a fi, mai degrabă, fosila unui animal mult mai apropiat de câinii domestici. O descoperire ce trimite data domesticirii câinilor cu peste 15.000 de ani mai înainte de data oficial recunoscută de știință.

Limbajul se comportă aidoma genelor. Aceasta a fost ideea de la care au plecat mai mulți geneticieni din Marea Britanie și SUA, cercetători care, folosind aceleași metode cu care dezvăluie parcursul oamenilor prin  istorie în funcție de mutațiile genetice, au reușit să identifice vârsta exactă a celebrei opere antice „Iliada”.

Primul model animal al evoluției umane recente arată ca o singură mutație a produs mai multe trăsături comune specifice popoarelor din Asia de Est, de la parul mai gros la glandele sudoripare mai dense, a raportat o echipă internațională de cercetători.

În cazul peștilor zebră, sau Danio rerio, specie tot mai des folosită pentru experimente în laboratoarele de biologie și de genetică ale lumii, celulele stem, sau sușă, pot înlocui celulele depreciate implicate în multe componente ale văzului acestor animale. În cazul oamenilor, procesul nu are loc.

Cele 154 de sonete ale lui Shakespeare, un discurs audio al lui Martin Luther King, faimosul articol al lui James Watson și Francis Crick, despre structura ADN-ului plus o fotografie a institututului în care s-a reușit această performanță, au fost transcrise pe secvențe ADN.

Într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel, expertul în biologie sintetică George Church de la Universitatea Harvard explică modul în care ADN-ul va deveni materia primă a viitorului – una care va contribui la proiectarea unor ființe umane rezistente la virusuri și care ar putea face posibilă chiar readucerea la viață a unor specii dispărute, așa cum este omul de Neanderthal.

Geneticienii de la MIT, de la Institutul Broad și de la Universitatea Rockefeller au dezvoltat o nouă tehnică pentru modificarea cu precizie a genoamelor celulelor vii prin adăugarea sau eliminarea genelor.