Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Manipularea ceasului intern al plantelor ne poate oferi agricultură pe parcursul...

Manipularea ceasului intern al plantelor ne poate oferi agricultură pe parcursul întregului an

Ritmul circadian reprezintă ciclul de 24 de ore care guvernează procesele biochimice, psihologice și comportamentale observate nu doar la oameni, dar și la restul animalelor, la fungi, cianobacterii și plante. În cazul plantelor, ritmul circadian contribuie la sincronizarea proceselor biologice pe timp de noapte și de zi pentru a controla fotosinteza, a indica sezonul și momentul optim de polenizare pentru a atrage insectele.

De ce au dispărut europenii preistorici acum 14.500 de ani? 0...

De ce au dispărut europenii preistorici acum 14.500 de ani?
Locuitorii preistorici ai Europei au dispărut brusc, acum circa 14.500 de ani, fiind înlocuiți de un grup uman cu totul nou, se arată într-un...

Băutorii de lapte au strămoşi comuni 0 (0)

Băutorii de lapte au strămoşi comuni

Un studiu efectuat recent relevă faptul că mulţi dintre europeni şi indieni descind dintr-un strămoş comun, băutor de lapte, din urmă cu aproximativ 7.500 de ani – majoritatea europenilor şi indienilor care pot bea lapte prezintă aceeaşi mutaţie genetică, numită 13910T.

O nouă terapie genetică pentru corectarea unei forme de orbire 5...

O nouă terapie genetică pentru corectarea unei forme de orbire

Cercetătorii Universităţii din Florida au dezvoltat un nou tip de terapie genetică pentru tratamentul unei forme de orbire ce afectează atât persoanele tinere, cât şi pe cele în vârstă – retinita pigmentară.

Care sunt cauzele îmbătrânirii celulelor? 0 (0)

Care sunt cauzele îmbătrânirii celulelor?

Această întrebare reprezintă unul dintre marile mistere ale biologiei. Într-un studiu publicat în revista Science, cercetătorii de la Institutul de Studii Biologice Salk susţin că au descoperit mecanismul din spatele îmbătrânirii celulare.

Model animal și rolul unei mutații apărute la oameni 0 (0)

Model animal și rolul unei mutații apărute la oameni

Primul model animal al evoluției umane recente arată ca o singură mutație a produs mai multe trăsături comune specifice popoarelor din Asia de Est, de la parul mai gros la glandele sudoripare mai dense, a raportat o echipă internațională de cercetători.

Cercetătorii americani au identificat gena care permite regenerarea legăturilor nervoase distruse...

Cercetătorii americani au identificat gena care permite regenerarea legăturilor nervoase distruse

O echipă de geneticieni condusă de profesorul Melissa Rolls, de la Universitatea Publică din Pennsylvania, a identificat o genă asociată cu regenerarea celulelor nervoase depreciate.

Cum au pus gândacii gândacii stăpânire pe lume 4.9 (11)

Gândacii au fost de mult timp tovarăși nedoriți ai umanității, prezența lor fiind sinonimă cu pacoste și riscuri pentru sănătate. Printre ei,...

Viermii modificaţi genetic pot produce o mătase de duritatea oţelului 0...

Viermii modificaţi genetic pot produce o mătase de duritatea oţelului

Cercetătorii americani de la Universitatea din Wyoming au creat viermi de mătase modificaţi genetic care pot produce o mătase mult mai rezistentă – aceasta are o duritate mai mare decât oţelul.

Celulele stem: o moleculă de ARN le hotărăște destinul 0 (0)

Celulele stem: o moleculă de ARN le hotărăște destinul

Destinul celulelor stem este decis de o clasă de molecule ARN a căror funcție era până acum ignorată. Este concluzia unui studiu realizat de două echipe de cercetători, de la Broad Institute (MIT) și  Harvard University.