Genetică

Destinul celulelor stem este decis de o clasă de molecule ARN a căror funcție era până acum ignorată. Este concluzia unui studiu realizat de două echipe de cercetători, de la Broad Institute (MIT) și  Harvard University.

Cercetătorii chinezi au descoperit că în sângele uman, alături de globulele roșii și albe și de celelalte componente ale plasmei, circulă și molecule de microARN provenite din mâncarea ingerată. Fragmente de cod genetic care supraviețuiesc digestiei și modică activitatea genelor.

Un patolog american, de la Universitatea din Indiana, împreună cu o echipă internaţională de cercetători, a extras mostre de ADN din creierele aparţinând unor pacienţi decedaţi din perioada 1896-1938, păstrate de Muzeul de Istorie Medicală din Indianapolis, pentru a vedea dacă conţin gene legate de schizofrenie ori de alte boli mintale.

Cercetătorii de la Oxford au folosit un nou tip de terapie genetică avansată pentru a trata un bărbat aflat în pericol iminent de a-şi pierde complet vederea.

Leucocitele, sau celulele albe, sunt celule ale sistemului imunitar care apără organismul de boli infecțioase și corpuri străine. Totuși, chiar și acești soldați organici pot fi dăunători la rândul lor organismului atunci când sunt produși fără noimă de măduva osoasă. Afecțiunea care determină un asemenea fenomen se numește leucemie și este considerată un cancer al sângelui, care ucide.

Oamenii de ştiinţă au reuşit inversarea procesului de îmbătrânire a celulelor stem adulte, responsabile de regenerarea ţesuturilor.  Descoperirea poate conduce la dezvoltarea de noi terapii medicale.

O comunitate izolată din Anzi a dezvoltat o neașteptată toleranță față de arsenicul prezent în rezervele de apă potabilă, se anunță în revista de specialitate Molecular Biology and Evolution. Este nu numai primul caz cunoscut de acest gen, dar este pentru prima dată când o populație umană dezvoltă toleranță la o substanță chimică toxică.

Ötzi, botezat și Omul Ghețurilor, celebra mumie descoperită în Alpii italieni în 1991, a fost considerat, pe baza unor studii genetice preliminare, un urmaș al unei populații restrânse din Sardinia, populație care ar fi migrat pe continent acum circa 5.300-5.500 de ani.

Stimulând celulele astfel încât să manifeste telomeraza, enzima suspectată că ar încetini ceasul biologic, cercetătorii Centrului Național Spaniol de Studiu Oncologic (CNIO) au reușit să prelungească durata de viață a șoarecilor cu 24%, printr-un singur tratament genetic.

Cercetătorii canadieni au identificat în bacterii antice genele care le conferă imunitate la antibiotice.