Genetică

Potrivit controversatului genetician american dr. Craig Venter, lumea ar putea asista, în curând, la manifestarea primelor exemplare de viață sintentică – organisme artificiale construite în laborator, ce vor avea trăsături originale și nu vor fi doar niște copii ale celulelor existente.

Funcția pe care uterul o are la mamifere a apărut în urma ultiplicării anumitor transpozoni, părți de material genetic „săltărețe”, care se înmulțesc în genom aproape ca niște paraziți.

O echipă de cercetători italieni de la Universitatea Bologna a descoperit activitatea antitumorală a genei „mutant” MTND1, capabilă să blocheze formarea anormală a vaselor sanguine în tumorile maligne.

Acidul dezoxiribonucleic, sau ADN, este o moleculă rezistentă; ea se poate „agăța” pentru perioade îndelungate de resturi fosilizate ale plantelor și animalelor. Pentru a afla exact această durată, e ochipă internațională de oameni de știință a decis să determine rata de înjumătățire a ADN-ului, adică intervalul în care jumătate dintre legăturile sale se distrug de la sine.

În ultimii ani, s-a speculat, atât în presă cât și printre unii geneticieni, că sfârșitul bărbaților ar putea fi aproape, sau măcar probabil, ca urmare a sărăcirii constante a cromozolului Y.

Coloniile de furnici sunt compuse din diverse „caste” de muncitori sau de soldaţi luptători. O echipă de cercetători de la Universitatea McGil din Montreal a modificat larve de furnică care se dezvoltă într-o nouă castă de supersoldaţi.

În cadrul proiectului Lazarus, oamenii de știință australieni au readus la viață și au reactivat genomul unei specii de broaște dispărute, folosind o tehnologie sofisticată prin intermediul căreia au implantat nucleul „mort” al unei celule a amfibianului respectiv în ovulul proaspăt al unei broaște dintr-o specie diferită.

Cele 154 de sonete ale lui Shakespeare, un discurs audio al lui Martin Luther King, faimosul articol al lui James Watson și Francis Crick, despre structura ADN-ului plus o fotografie a institututului în care s-a reușit această performanță, au fost transcrise pe secvențe ADN.

Potrivit unui nou studiu, se pare că încorporăm informaţie genetică din mâncarea pe care o consumăm. Cercetătorii de la Universitatea Nanjing, R.P. Chineză, au descoperit că urme de ARN din legumele îngurgitate intră în sângele nostru.