Genetică

Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Aarhus, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, mutaţiile genetice care cresc capacitatea de adaptare a indivizilor se dezvoltă, cel puţin în cazul cimpanzeilor, la nivelul cromozomului X.

Potrivit controversatului genetician american dr. Craig Venter, lumea ar putea asista, în curând, la manifestarea primelor exemplare de viață sintentică – organisme artificiale construite în laborator, ce vor avea trăsături originale și nu vor fi doar niște copii ale celulelor existente.

Ötzi, botezat și Omul Ghețurilor, celebra mumie descoperită în Alpii italieni în 1991, a fost considerat, pe baza unor studii genetice preliminare, un urmaș al unei populații restrânse din Sardinia, populație care ar fi migrat pe continent acum circa 5.300-5.500 de ani.

Stimulând celulele astfel încât să manifeste telomeraza, enzima suspectată că ar încetini ceasul biologic, cercetătorii Centrului Național Spaniol de Studiu Oncologic (CNIO) au reușit să prelungească durata de viață a șoarecilor cu 24%, printr-un singur tratament genetic.

Leucocitele, sau celulele albe, sunt celule ale sistemului imunitar care apără organismul de boli infecțioase și corpuri străine. Totuși, chiar și acești soldați organici pot fi dăunători la rândul lor organismului atunci când sunt produși fără noimă de măduva osoasă. Afecțiunea care determină un asemenea fenomen se numește leucemie și este considerată un cancer al sângelui, care ucide.

Cercetătorii scoţieni au găsit metoda prin care pot estima durata de viaţă a unei persoane, speranţa noastră de viaţă fiind scrisă în ADN încă de la naştere. Evident, telomerii nu pot prezice data la care vom părăsi această lume ca urmare a unui accident ori a vreunei boli contactate în urma stilului nostru de viaţă.

În cadrul proiectului Lazarus, oamenii de știință australieni au readus la viață și au reactivat genomul unei specii de broaște dispărute, folosind o tehnologie sofisticată prin intermediul căreia au implantat nucleul „mort” al unei celule a amfibianului respectiv în ovulul proaspăt al unei broaște dintr-o specie diferită.

Cercetătorii ruşi susţin că o specie de bacterii descoperită recent în permafrost-ul siberian ar putea încetini procesul de îmbătrânire. Potrivit Academiei Ruse de Ştiinţe, această proprietate a speciei de bacterii, numită Bacillius F, a fost descoperită în timpul efectuării unor experimente de laborator asupra şoarecilor.