Genetică

Specialiștii diferitelor ramuri ale Științei au discutat recent, sub umbrela unei conferințe susținute de National Geographic, posibilitatea, premisele, mijloacele și implicațiile etice ale  „resurecției” unor specii de animale dispărute, în cadrul unui proces denumit de ei, în traducere aproximativă, „dezextincție”.

Mai mulți cercetători din Hong Kong și din California dezvoltă o tehnică ce ar putea fi capabilă să descifreze întreg conținutul unui genom de fetus începând cu a noua săptămână de sarcină, numai prin recoltarea unei mici cantități din sângele mamei.

Potrivit unui studiu efectuat pe şoareci de laborator, al cercetătorilor Şcolii Universitare de Medicină Washington, din St. Louis, publicat în revista Nature, anumite secvenţe ADN din celulele tumorale pot direcţiona sistemul imunitar spre distrugerea celulelor canceroase.

Ötzi, botezat și Omul Ghețurilor, celebra mumie descoperită în Alpii italieni în 1991, a fost considerat, pe baza unor studii genetice preliminare, un urmaș al unei populații restrânse din Sardinia, populație care ar fi migrat pe continent acum circa 5.300-5.500 de ani.

Stimulând celulele astfel încât să manifeste telomeraza, enzima suspectată că ar încetini ceasul biologic, cercetătorii Centrului Național Spaniol de Studiu Oncologic (CNIO) au reușit să prelungească durata de viață a șoarecilor cu 24%, printr-un singur tratament genetic.

Leucocitele, sau celulele albe, sunt celule ale sistemului imunitar care apără organismul de boli infecțioase și corpuri străine. Totuși, chiar și acești soldați organici pot fi dăunători la rândul lor organismului atunci când sunt produși fără noimă de măduva osoasă. Afecțiunea care determină un asemenea fenomen se numește leucemie și este considerată un cancer al sângelui, care ucide.

Cercetătorii scoţieni au găsit metoda prin care pot estima durata de viaţă a unei persoane, speranţa noastră de viaţă fiind scrisă în ADN încă de la naştere. Evident, telomerii nu pot prezice data la care vom părăsi această lume ca urmare a unui accident ori a vreunei boli contactate în urma stilului nostru de viaţă.

În cadrul proiectului Lazarus, oamenii de știință australieni au readus la viață și au reactivat genomul unei specii de broaște dispărute, folosind o tehnologie sofisticată prin intermediul căreia au implantat nucleul „mort” al unei celule a amfibianului respectiv în ovulul proaspăt al unei broaște dintr-o specie diferită.