Medicină

Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, în fiecare an, la nivel global, afecțiunile cardiovasculare provoacă decesul a peste 17 milioane de persoane. Din aceeași sursă aflăm că România se află pe al treilea loc în lume în privința deceselor cauzate de boli cardiovasculare, raportat la numărul populației.

Este posibil ca nivelul ridicat al radiațiilor din spațiul cosmic să determine o depreciere accelerată a substanțelor active din medicamente.

Potrivit unui nou studiu efectuat de Universitatea Oxford, femeile mai înalte sunt expuse unui risc crescut de cancer. Studiul relevă faptul că riscul de cancer la femei creşte cu 16% pentru fiecare 10 cm de înălţime. Cercetările anterioare indicaseră deja această legătură între înălţime şi riscul de cancer, dar cercetarea prezentă extinde studiul la mai multe tipuri de afecţiuni oncologice, ţinând cont şi de stilul de viaţă şi nivelul de trai al subiecţilor.

Clorura de litiu – un tip de sare folosit pentru stabilizarea dispoziției în cazul pacienților suferinzi de tulburări bipolare – pare să grăbească refacerea neuronilor depreciați la șoareci. Medicamentul i-ar putea ajuta și pe oamenii cu legături nervoase distruse să își recapete mobilitatea.

Cercetătorii Universității Cornell au creat, prin intermediul bioingineriei, discuri intervertebrale sintetice și le-au implantat în șoareci. Implanturile s-au dovedit la fel de eficiente ca efect de amortizare precum discurile autentice, chiar îmbunătățindu-se cu vârsta prin creșterea de noi celule și aderând la vertebrele învecinate.

Eritrocitele - sau globulele roșii- artificiale generate în laborator au fost în premieră injectate cu succes într-un voluntar uman. Pasul este vital în sensul unui viitor în care tot sângele necesar pentru transfuzii va putea fi produs în laborator, astfel încât donatorii să nu mai fie esențiali pentru salvarea vieților omenești.

O echipă de specialiști nutriționiști a Laboratoarelor de Cercetare Metabolică, de la Institutul de Științe Metabolice din cadrul Universității Cambridge, a identificat o proteină ce reglează activitatea țesutului adipos maro, cunoscut și ca grăsime bună, atât în creier, cât și în țesuturile organismului.