Neuroștiințe

În urma derulării unei serii de tomografii computerizate pe mai mulți voluntari, câțiva profesori ai Universității din Missouri au concluzionat că alcoolul nu ne transformă în oameni răi, ci doar ne alungă teama de penibil și rușinea față de situațiile ridicole în care ne-am putea face de râs.

Potrivit cercetătorilor Universității Cambridge, o variație structurală a unei circumvoluțiuni frontale a creierului uman, prezentă în ambele emisfere cerebrale, poate explica de ce unele persoane nu reușesc să distingă complet evenimentele petrecute aievea de cele pe care și le-au imaginat, sau le-au fost povestite. Este vorba, inclusiv, despre situațiile când un individ repetă o idee deja formulată, fiind convins că aceasta îi aparține.

Profesorul de neuropsihofarmacologie David Nutt, de la Imperial College London și echipa sa de specialiști au descoperit că psilocibina, ingredientul halucinogen extras din speciile de ciuperci din genul Psylocibe, cu efecte asemanatoare LSD-ului, poate regla funcțiile regiunilor cerebrale hiperactive responsabile de manifestarea depresiei severe la oameni.

Probleme de memorie, deficit de atenție și depresie, acestea sunt principalele efecte pe care  poluarea le are asupra creierului, potrivit unui nou studiu publicat în revista Molecular Psychiatry.

Data viitoare când ideea ta va fi întâmpinată de reticența colegilor nu te grăbi să-ți pierzi încrederea de sine. Potrivit unor noi studii, aceștia nu sunt foarte abili în recunoașterea creativității, care, deși teoretic apreciată ca fiind un element de schimbare pozitiv, de fapt îi derutează.

Potrivit studiului realizat de cercetătorii de la Universitatea Pittsburgh, publicat în „Proceedings of the National Academy of Sciences\", la adolescenți, activitatea din striatumul dorsal, zonă cerebrală implicată în procesele senzoriale și motorii, predomină asupra celei din nucleul accumbes, care la adulți are un rol de „curea de transmisie” a sfaturilor înțelepte provenite din cortexul prefrontal și amigdală.

Potrivit unui studiu publicat în PLoS Biology, cercetătorii Universității Berkley, din California, au realizat o metodă de reconstrucţie a cuvintelor, pe baza undelor cerebrale emise de creierele unor subiecţi care se gândeau la respectivele cuvinte.