Neuroștiințe

Potrivit unui articol publicat de o echipă de cercetători de la Harvard Medical School în Proceedings of the National Academy of Science, înțelegerea bazelor moleculare ale recunoașterii olfactive a prădătoarelor de către rozătoare va furniza instrumente fundamentale pentru studiul circuitelor neurale asociate comportamentelor înnăscute.

Un model complex  al creierului va fi realizat pe computer după ce neurologi ai Colegiului Universitar din Londra au reușit să cartografieze, în premieră, atât sinapsele, cât și mecanismele de funcționare ale celulelor nervoase cerebrale.

Adaptând metodologia de cercetare utilizată în telecomunicații la studiul creierului, cercetătorii canadieni au au descoperit că timpul scurs între emiterea unui mesaj și altul este reprezintă un indicator valid al activității ariilor cerebrale.

Această întrebare reprezintă unul dintre marile mistere ale biologiei. Într-un studiu publicat în revista Science, cercetătorii de la Institutul de Studii Biologice Salk susţin că au descoperit mecanismul din spatele îmbătrânirii celulare.

Oamenii de știință au fotografiat creierul „în acțiune”, în timp ce ce învață lucruri noi, și au descoperit că acesta se modifică creându-și niște circuite în toată puterea cuvântului, prin care „călătoresc” amintirile.

Data viitoare când ideea ta va fi întâmpinată de reticența colegilor nu te grăbi să-ți pierzi încrederea de sine. Potrivit unor noi studii, aceștia nu sunt foarte abili în recunoașterea creativității, care, deși teoretic apreciată ca fiind un element de schimbare pozitiv, de fapt îi derutează.

Potrivit psihologului Benjamin Baird, de la Universitatea din California, visatul cu ochii deschiși chiar este cheia rezolvării problemelor dificile. Aparent, unele dintre cele mai importante realizări științifice făcute vreodată – de oameni începând cu Newton și până la Einstein – au fost posibile deoarece autorii lor geniali își lăsau mințile să cutreiere fără țintă.