Neuroștiințe

Recent, o echipă de savanți a descoperit în organismul omenesc molecule care ar putea avea un impact major asupra memoriei umane pe viitor.

Cercetătorii de la Central Institute of Mental Health (Universitatea Heidelberg, Germania) și de la Douglas Mental Health University Institute (Universitatea McGill, Montreal, Canada) au demonstrat că stresul la care sunt supuși locuitorii marilor orașe afectează – în mod cronic – activitatea a două arii cerebrale corelate, dar implicate în emoții de tip diferit.

Pentru o anumită zonă din creier, între nicotină și cocaină nu există nicio diferență, cel puțin în cazul primei țigări. A demonstrat-o un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Chicago, care și-au propus să elucideze mecanismul dependenței.

Factorul principal care determină obezitatea este consumul excesiv de alimente. În cadrul unui studiu asupra circuitelor cerebrale responsabile de foame și de sațietate, realizat de cercetătorii Școlii Medicale Yale, s-a descoperit că mecanismele moleculare care controlează radicalii liberi – molecule relaționate cu deprecierea celulară – reprezintă miezul apetitului crescut vinovat de obezitatea indusă de regimul alimentar.

O echipă de cercetători neurologi de la Cold Spring Harbor Laboratory, din New York, SUA, condusă de prof. Pavel Osten, a dezvoltat o nouă tehnică de creare a imaginilor întregului creier, după ce au efectuat experimente pe creiere de şoareci.

Potrivit unui studiu efectuat în cadrul Universităţii de Medicină Ohio, se pare că da. Studiul nu se doreşte însă a fi unul pro abstinenţă în perioada adolescenţei, în cazul oamenilor astfel de efecte nefiind demonstrate încă, ci doar la hamsteri.