LONGEVITATE

Un grup de cercetători, coordonat de Bruce Spiegelman și Pontus Bostrom de la Institutul Oncologic Dana-Farber și de la Școala Medicală Harvard, a descoperit un hormon care mimează unele dintre beneficiile exercițiilor fizice prin aceea că facilitează transformarea grăsimii albe (rea) în grăsime maro (bună).

Un nou tip de proteză a membrelor inferioare – bazată pe tehnologie computerizată, senzori şi motoraşe electrice,  dezvoltată de Universitatea Vanderbilt, permite celor cu picioarele amputate să aibă un mers natural.

Un nou studiu, publicat în revista Cell Metabolism demonstrează beneficiile resveratrol-ului, conţinut de vinul roşu, asupra metabolismului – în urma unui experiment desfăşurat asupra şoarecilor, s-au lămurit recentele dispute ştiinţifice din jurul acestei molecule.

Hormonul fericirii numit dopamină îmbunătăţeşte memoria de lungă durată, potrivit rezultatelor studiului unei echipe de specialişti coordonată de Emrah Duzel, neurocercetător la Centrul German pentru Afecţiuni Neurodegenerative şi la Universitatea din Magdeburg.

Cu circa 100.000 de ani în urmă, rasa umană se afla în pragul extincției. Blocată în Africa, populația noastră se rarefiase până la mai puțin de 10.000 de membri. Și totuși, în câteva zeci de mii de ani, am început să ne răspândim prin lume și să ne înmulțim.

Tatuajele electronice promit să contribuie la monitorizarea stării de sănătate a oamenilor în diferite moduri, de la măsurarea tensiunii sau a glicemiei și până la detectarea celulelor canceroase. Acum, un astfel de nanosenzor din grafen montat pe dantură este capabil să detecteze diferitele tipuri de bacterii din salivă, între care și Streptococcus mutans, principala cauză a formării cariilor.

Potrivit unui articol publicat de o echipă de cercetători de la Harvard Medical School în Proceedings of the National Academy of Science, înțelegerea bazelor moleculare ale recunoașterii olfactive a prădătoarelor de către rozătoare va furniza instrumente fundamentale pentru studiul circuitelor neurale asociate comportamentelor înnăscute.

O echipă formată din neurologi şi ingineri de la Brown University şi Harvard Medical School a reuşit cu succes să implanteze în creierele a doi pacienţi câte un microcip, care preia undele cerebrale de comandă a mişcării şi le transmite unui braţ robotic.