LONGEVITATE

Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology, împreună cu compania daneză Ferrosan Medical Devices  au dezvoltat un spray biologic, conţinând trombină, cu care pot fi tratate bandaje care să poată opri aproape imediat sângerarea.

Cercetătorii scoţieni au găsit metoda prin care pot estima durata de viaţă a unei persoane, speranţa noastră de viaţă fiind scrisă în ADN încă de la naştere. Evident, telomerii nu pot prezice data la care vom părăsi această lume ca urmare a unui accident ori a vreunei boli contactate în urma stilului nostru de viaţă.

Potrivit specialiștilor, depresia, schizofrenia și demența degenerativă de tip Alzheimer au toate în comun, probabil, un hipocamp micșorat. Acum, un medicament nou, care a început să fie testat recent pe oameni, promite să readucă la dimensiuni normale acea parte a creierului.

Un patolog american, de la Universitatea din Indiana, împreună cu o echipă internaţională de cercetători, a extras mostre de ADN din creierele aparţinând unor pacienţi decedaţi din perioada 1896-1938, păstrate de Muzeul de Istorie Medicală din Indianapolis, pentru a vedea dacă conţin gene legate de schizofrenie ori de alte boli mintale.

Date medicale și informații genetice și despre stilul de viață obținute de la 500.000 de britanici de vârstă mijlocie vor fi puse la dispoziția cercetătorilor medicali din toată lumea, prin intermediul proiectului Biobank UK, în cadrul căruia s-au recrutat voluntari vreme de cinci ani.

Coloniile de furnici sunt compuse din diverse „caste” de muncitori sau de soldaţi luptători. O echipă de cercetători de la Universitatea McGil din Montreal a modificat larve de furnică care se dezvoltă într-o nouă castă de supersoldaţi.

Cercetătorii americani au reuşit în premieră crearea unor maimuţe perfect sănătoase, prin implantarea mamelor purtătoare cu celule provenite de la embrioni diferiţi.

Celulele gliale nu contenesc să-i surprindă pe neurocercetători: un nou studiu realizat la Universitatea Tel Aviv (TAU) a demonstrat rolul crucial jucat de acestea pentru plasticitatea cerebrală, la rândul ei fundamentală pentru toate funcțiile de adaptare, învățare și memorie.

Cercetătorii americani de la Universitatea din Wyoming au creat viermi de mătase modificaţi genetic care pot produce o mătase mult mai rezistentă – aceasta are o duritate mai mare decât oţelul.

Cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh au efectuat de curând experimente pe şoareci, injectându-le celule stem provenite de la şoareci mai tineri. Rezultatul a fost unul îmbucurător, şoarecii injectaţi devenind mai puternici şi având o durată de viaţă triplată. Cercetătorii speră ca acesta să fie începutul dezvoltării „elixirului tinereţii” şi pentru oameni.