LONGEVITATE

Ce anume face ca cromozomul 21 suplimentar moștenit de indivizii care prezintă simptomele sindromului Down să altereze dezvoltarea creierului și a trupului? Oamenii de știință de la Institutul de Cercetare Medicală Sanford-Burnham, din SUA, dețin noi dovezi potrivit cărora proteina denumită SNX27 este responsabilă de această situație... prin absență, generarea sa fiind inhibată de o moleculă a cromozomului 21.

Specialiștii diferitelor ramuri ale Științei au discutat recent, sub umbrela unei conferințe susținute de National Geographic, posibilitatea, premisele, mijloacele și implicațiile etice ale  „resurecției” unor specii de animale dispărute, în cadrul unui proces denumit de ei, în traducere aproximativă, „dezextincție”.

Joe Landolina, student la Bioinginerie în cadrul Universității din New York, a inventat un gel capabil să oprească instantaneu hemoragia chiar și în cazul celor mai grave plăgi. Denumită Veti-Gel, substanța cu pricina este compusă din polimeri extrași din plante care se solidifică rapid atunci când intră în contact cu rănile deschise.

Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, în fiecare an, la nivel global, afecțiunile cardiovasculare provoacă decesul a peste 17 milioane de persoane. Din aceeași sursă aflăm că România se află pe al treilea loc în lume în privința deceselor cauzate de boli cardiovasculare, raportat la numărul populației.

O nouă generație de biosenzori implantabili ar putea oferi informații despre procesul de vindecare după intervențiile chirurgicale și ar putea ajuta în lupta împotriva infecțiilor.

Pentru prima oară s-a reușit transplantarea de neuroni, obținuți din celule fibroblaste extrase din piele, în creierul unor maimuțe.

În cadrul proiectului Lazarus, oamenii de știință australieni au readus la viață și au reactivat genomul unei specii de broaște dispărute, folosind o tehnologie sofisticată prin intermediul căreia au implantat nucleul „mort” al unei celule a amfibianului respectiv în ovulul proaspăt al unei broaște dintr-o specie diferită.

Un test al ADN-ului celulelor tumorale distruse în urma tratamentului, care este purtat în sângele pacienților, ar putea deveni un standard pentru verificarea eficienței terapiei în cazul cancerului la sân, și nu numai.

Cercetătorii germani au finalizat secvențierea celei mai importante linii de celule umane. Este vorba despre linia HeLa, care are o poveste cât se poate de interesantă.

La scurt timp după presupusa vindecare a unui bebeluș suspectat  că s-ar fi născut seropozitiv, oamenii de știință sugerează că tratarea timpurie a virusului HIV ar putea fi leac și pentru unii adulți.