LONGEVITATE

În cadrul proiectului Lazarus, oamenii de știință australieni au readus la viață și au reactivat genomul unei specii de broaște dispărute, folosind o tehnologie sofisticată prin intermediul căreia au implantat nucleul „mort” al unei celule a amfibianului respectiv în ovulul proaspăt al unei broaște dintr-o specie diferită.

Copia virtuală a sângelui unui pacient prelucrată de un computer s-ar putea dovedi utilă pentru cercetători și medici, deoarece le-ar permite acestora să examineze simulări de afecțiuni, așa cum ar fi, spre exemplu, un infarct provocat de un cheag de sânge într-o arteră coronariană bolnavă, verificând posibilitatea ca un medicament precum aspirina să fie eficient în reducerea dimensiunilor unui astfel de cheag într-un caz specific.

Un nou studiu efectuat aduce dovezi solide că proteina anti-îmbătrânire, atât de promovată în unele reclame, nu funcţionează – s-a demonstrat că proteinele numite sirtuine nu pot creşte durata vieţii.

Cercetătorii Universității Tehnologice din Eindhoven (UTE), Olanda, au descoperit o metodă eficientă pentru cultivarea în laborator a țesutului muscular din structură musculară autentică.

Un studiu al cercetătorilor Colegiului Medical Baylor, din Houston, coordonat de neurologul Mauro Costa-Mattioli, a conchis că inhibarea unei molecule –denumită PKR- din creierele șoarecilor a îmbunătățit vizibil funcția de memorare, precum și abilitățile de învățare ale rozătoarelor.

O echipă de cercetare de la Universitatea Auburn, din SUA, a inventat un nou tip de lentilă de contact purtătoare de „doctorii” ce ar putea înlocui definitiv clasicele picături medicinale administrabile la nivel ocular.

Cele 154 de sonete ale lui Shakespeare, un discurs audio al lui Martin Luther King, faimosul articol al lui James Watson și Francis Crick, despre structura ADN-ului plus o fotografie a institututului în care s-a reușit această performanță, au fost transcrise pe secvențe ADN.

Riscul de infarct crește de cel puțin 8,5 ori în următoarele două ore după experimentarea unor emoții intense precum furia și anxietatea, potrivit unui nou studiu.

Adesea, accidentele de tot felul provoacă în rândul victimelor, cu excepția rănilor vizibile, și hemoragii la nivelul organelor interne, de multe ori cauzatoare de moarte. În curând, astfel de situații vor putea fi remediate prin administrarea unei injecții cu nanoparticule care caută sursa sângerării din organism și determină formarea de cheaguri, salvând viața pacienților.

Cercetătorii de la Albert Einstein College of Medicine din New York au publicat în Nature Medicine un studiu care deschide calea dezvoltării unui vaccin împotriva tuberculozei.