LONGEVITATE

Acidul dezoxiribonucleic, sau ADN, este o moleculă rezistentă; ea se poate „agăța” pentru perioade îndelungate de resturi fosilizate ale plantelor și animalelor. Pentru a afla exact această durată, e ochipă internațională de oameni de știință a decis să determine rata de înjumătățire a ADN-ului, adică intervalul în care jumătate dintre legăturile sale se distrug de la sine.

Roboții au nevoie de camere și senzori pentru a naviga și de sisteme de localizare sofisticate pentru a li se stabili poziția. Acum, același tip de tehnologii este adaptat persoanelor nevăzătoare, pentru a se deplasa independent, atât în spații închise, cât și în afara lor.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea Cambridge, publicat în revista Science, creierul celor predispuşi la dependenţa de droguri este diferit de al celor non-dependenţi.

Creierele a doi șobolani, aflați la mii de kilometri distanță unul de altul, comunică prin Internet, cu ajutorul unei interfețe cerebrale

În ultimii ani, s-a speculat, atât în presă cât și printre unii geneticieni, că sfârșitul bărbaților ar putea fi aproape, sau măcar probabil, ca urmare a sărăcirii constante a cromozolului Y.

Protezele pentru mâini se încadrează, de obicei, în trei categorii: modele strict cosmetice; cârlige și alți apendici mecanici neconstisitori ce oferă o gamă limitată de mișcări; și versiuni electronice care mimează mai fidel mișcarea naturală a mâinii, dar care costă zeci de mii de dolari.

Potrivit unui studiu efectuat pe şoareci de laborator, al cercetătorilor Şcolii Universitare de Medicină Washington, din St. Louis, publicat în revista Nature, anumite secvenţe ADN din celulele tumorale pot direcţiona sistemul imunitar spre distrugerea celulelor canceroase.

Mai mulți oameni de știință din SUA, Canada, Japonia și Germania au descoperit recent o componentă cheie a contextului biologic uman ce face posibil ca un număr foarte mic dintre cei infectați cu HIV să manifeste o abilitate naturală de a contracara atacul mortalului virus cauzator de SIDA.

Potrivit unui nou studiu, se pare că încorporăm informaţie genetică din mâncarea pe care o consumăm. Cercetătorii de la Universitatea Nanjing, R.P. Chineză, au descoperit că urme de ARN din legumele îngurgitate intră în sângele nostru.