„Măgarul sacrificial”: Arheologii fac o descoperire intrigantă sub o casă din epoca bronzului din Israel

Îngropate sub ruinele unor locuințe vechi de aproape cinci milenii, oasele unor animale uitate spun astăzi o poveste neașteptată. La Tell es-Sâfi, în Israel – pe locul orașului antic Gat –, arheologii au descoperit rămășițele a patru măgari, îngropați cu grijă în poziții ciudat de ritualizate. Unul dintre ei, decapitat, avea capul așezat pe propriul abdomen. Toți aveau membrele legate. Dar nu postura lor este cea mai surprinzătoare: acești măgari nu proveneau din Canaan, ci din Egipt.

Descoperirea, publicată în revista PLOS ONE, aduce o nouă perspectivă asupra practicilor culturale, economice și simbolice din Orientul Apropiat antic, în jurul anilor 2900–2550 î.Hr., în perioada cunoscută drept Epoca Bronzului Timpuriu III. La acea vreme, Egiptul se afla în perioada Vechiului Regat, marcată de centralizarea puterii și construirea marilor piramide. În Canaan, se contura apariția orașelor și a comerțului regional. Iar în centrul acestor schimburi se afla… măgarul.

Primul exemplar a fost dezgropat în 2010: capul îi fusese detașat cu grijă și așezat cu fața în jos pe abdomen. Alți trei au fost descoperiți ulterior, sacrificați ritualic, cu membrele legate și craniile orientate spre est – către răsăritul soarelui. Toți fuseseră îngropați sub podelele unor locuințe, sugerând o legătură între sacrificiu și fundația casei – posibil un ritual de inaugurare menit să protejeze locuința sau să-i confirme statutul. Analizele izotopice ale smalțului dentar au oferit un indiciu neașteptat: măgarii nu se născuseră în Gat și nici măcar în Levant. Crescuseră în Egipt, în Valea Nilului.

Această origine îndepărtată le accentuează caracterul excepțional. Transportul unor animale atât de mari pe sute de kilometri presupunea o investiție considerabilă. De ce să fie aduși tocmai din Egipt pentru a fi sacrificați la Gat?

Pentru Elizabeth Arnold, antropolog și arheolog de mediu la Grand Valley State University din Michigan, este vorba despre o demonstrație de forță economică și simbolică. Într-o lume în care măgarii erau indispensabili agriculturii, transportului și comerțului, sacrificarea unuia era deja un act costisitor. Sacrificarea unor femele tinere, fertile, venite dintr-un regat puternic și îndepărtat devenea însă un gest de opulență și prestigiu. „Este ca și cum ai arde bancnote”, comentează Arnold. Originea egipteană a măgarilor accentua legăturile comerciale de elită ale comunității din Gat și rolul său de partener onorabil pentru marile puteri ale vremii. Sacrificiul devenea astfel un act politic și ritualic deopotrivă.

Arheologii au comparat și alte animale descoperite în sit – un măgar, o oaie și o capră. Cu excepția caprei, care provenea tot din Egipt, toate erau născute local. Însă capra nu a primit niciun tratament ritualic special, sugerând că făcea parte din proviziile de drum. Diferențierea în tratament confirmă caracterul excepțional al măgarilor sacrificați: aceștia nu erau doar animale de povară, ci simboluri cu o semnificație profundă.

Mai mult decât o simplă enigmă arheologică, aceste descoperiri întăresc ideea – deja susținută de specialiști – că animalele jucau un rol central nu doar economic, ci și spiritual, în societățile antice. Ele deveneau mesageri ai prestigiului, instrumente ale ritualurilor și simboluri ale alianțelor.

Fiecare fragment osos, fiecare poziție ritualică, fiecare urme de frânghie mineralizată ne apropie de o lume veche, interconectată și complexă. Departe de marile mituri eroice sau monumentele faraonice, uneori tocmai gesturile discrete – precum îngroparea unui măgar sub o casă – spun cel mai bine povestea unei civilizații. Pe măsură ce săpăturile de la Gat continuă, un lucru devine clar: acești măgari ai Nilului nu au fost doar animale tăcute, ci martori ai unei lumi în care rutele comerciale erau și punți spirituale, iar sacrificiul putea însemna mult mai mult decât un simplu rit. Putea pecetlui o alianță între două lumi.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România