O echipă internațională de arheologi a scos la lumină, într-o peșteră din Serbia, o mandibulă a cărei vechime i-a uluit până și pe cei mai optimiști cercetători, cel puțin 525.000 de ani.
Nu numai că este cea mai veche fosilă hominidă descoperită în această parte a Europei, dar aceasta, conform oamenilor de știință, poate schimba modul în care am privit evoluția Omului de neanderthal, cea mai apropiat rudă a noastră pe scara evoluției.
Peștera cu pricina, situată în zona Balanica, a fost supusă cercetărilor încă din anul 2000. Nimeni nu se gândise să sape la o adâncime prea mare. Și totuși, cum în lipsa arheologilor mai mulți căutători de comori au săpat și au adâncit șanțurile delimitate de spcialiști, oamenii de știință au decis să meargă și mai departe. Astfel a ieșit la iveală fosila de peste jumătate de milion de ani vechime.
Mandibulei îi lipsesc trăsăturile neanderthaliene. În schimb, seamănă mai mult ce cele de Homo erectus. Cel mai probabil, susține Mirjana Roksandic, unul dintre specialiștii implicați în proiect, ea aparține unui hominid arhaic dintr-o populație neobișnuită, aflată în plină evoluție și care dezvoltase trăsături unice. Nu se poate vorbi de neanderthalieni la acea perioadă, ei apărând acum circa 300.000 de ani, ca urmare a evoluției unui hominid și mai vechi, homo heidelbergensis. Este foarte posibil, adaugă aceeași Mirjana Roksandic, ca la acea perioadă variabilitatea populațiilor umane să fie mult mai mare decât ne imaginam, iar individual căruia ia aparținut mandibula să fi fost mebrul unei comunități cu o evoluție separată de a marilor grupuri umane.
