Durerea este o experiență universală, dar ce se întâmplă cu copiii mici, acele ființe fragile care abia s-au născut? Multă vreme, durerea la nou-născuți, și în special la bebelușii prematuri, a fost privită printr-o lentilă simplă: simt durerea ca și adulții, cu aceeași intensitate. Un nou studiu realizat de University College London pune sub semnul întrebării această noțiune preconcepută. La adulți, durerea nu este pur și simplu o senzație fizică. Este o experiență multidimensională care combină senzații corporale, emoții și interpretări cognitive. În spatele acestei experiențe se află o rețea complexă de regiuni ale creierului numită „conectomul durerii”. Această rețea integrează diferite funcții: detectarea durerii, reacția emoțională la ea și, în final, înțelegerea acesteia. Dar ce se întâmplă cu creierul imatur al unui bebeluș? Este capabil să experimenteze durerea ca un adult, cu răspunsurile sale emoționale și cognitive? Aceasta este întrebarea la care profesorul Lorenzo Fabrizi și echipa sa au încercat să răspundă.
Pentru a studia acest fenomen, cercetătorii au analizat date RMN de la peste 370 de sugari, inclusiv bebeluși prematuri de doar 32 de săptămâni de gestație și bebeluși născuți la termen. Scopul lor: să observe maturarea progresivă a diferitelor părți ale creierului implicate în durere. Descoperirea lor este clară: procesarea acestei senzații la sugari se dezvoltă în mai multe etape, corespunzătoare maturării progresive a rețelelor cerebrale. Rezultatele au fost prezentate într-un articol publicat în Pain.
Între 34 și 36 de săptămâni de gestație, rețeaua senzorio-discriminativă, care permite localizarea durerii și evaluarea intensității acesteia, începe să funcționeze aproape la fel ca la adulți. Aceasta înseamnă că și un bebeluș prematur este capabil să simtă disconfort fizic. În jurul săptămânilor 36-38, se stabilește rețeaua afectiv-motivațională, care generează răspunsul emoțional la durere – o senzație neplăcută sau amenințătoare. În schimb, rețeaua cognitiv-evaluativă, care ne permite să înțelegem durerea, să o contextualizăm sau să o înțelegem, nu atinge maturitatea decât mult după 42 de săptămâni. Cu alte cuvinte, nici măcar un nou-născut la termen nu poate interpreta pe deplin ce i se întâmplă.
Această descoperire fundamentală înseamnă că, pentru un bebeluș, durerea este în primul rând o senzație brută, fără interpretarea emoțională sau cognitivă care structurează experiența la un adult. Prin urmare, sugarul poate simți durerea, dar nu o înțelege și nici nu dezvoltă mecanismele psihologice complexe care îi permit să o facă față. Această descoperire este deosebit de importantă pentru bebelușii prematuri, care sunt adesea supuși unor multiple proceduri medicale dureroase. Un studiu anterior realizat de același grup de cercetare arătase deja că acești bebeluși prematuri nu dezvoltă obișnuință cu durerea: creierul lor nu se adaptează, iar fiecare durere rămâne intensă. Acest nou studiu explică de ce: fără rețele cerebrale mature pentru a gestiona emoțional sau cognitiv durerea, ei rămân vulnerabili, incapabili să creeze mecanisme de apărare sau rezistență în fața durerii repetate.
Rezultatele acestei cercetări au aruncat o nouă lumină asupra modului în care echipele medicale ar trebui să abordeze durerea la nou-născuți și cu atât mai mult la bebelușii prematuri. Nu mai este vorba doar de tratarea durerii fizice, ci de integrarea complexității dezvoltării creierului pentru a adapta îngrijirea. Aceasta înseamnă: o gestionare a durerii mai riguroasă și mai personalizată, chiar și pentru procedurile considerate minore, implementarea unor protocoale specifice care limitează stimulii dureroși, în special în unitățile de terapie intensivă neonatală, un suport mai blând și mai gradual, ținând cont de vulnerabilitatea creierului imatur.
Profesorul Fabrizi subliniază: „Rezultatele noastre subliniază cât de crucial este să regândim gestionarea durerii la sugari, deoarece creierul lor nu este echipat să gestioneze durerea precum cel al adulților.” Dincolo de îngrijirea medicală, această cercetare ridică și o întrebare etică importantă: durerea la bebeluși este o realitate incontestabilă, dar percepția, înțelegerea și tratamentul acesteia trebuie reevaluate pentru a proteja mai bine persoanele cele mai vulnerabile.
Poll: Care este stadiul de maturizare al rețelei senzorio-discriminative la sugari la 34-36 săptămâni de gestație?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply