În lumea cercetării științifice, granițele dintre discipline se estompează pe zi ce trece. În mod deosebit, științele biologice invadează domeniul electronicii (și viceversa), iar optimiștii visează deja la o lume populată de organisme bionice, jumătate umane, jumătate artificiale. Cam devreme, nu-i așa?

 

Potrivit unei știri recent apărute în Wired, ceea ce părea fantezie pură, începe să aducă a realitate. Motivul acestei dezlănțuiri a fanteziilor? Într-un studiu publicat în International Journal of Medical Engineering and Informatics, o echipă de cercetători de la Education Campus Changa din Gujarat, India, a explicat modalitatea de a asambla un „memristor” care să funcționeze cu sânge uman.

Ce este un memristor? Este un soi de rezistor variabil, adică în măsură să-și moduleze propria rezistență în funcție de intensitatea și de direcția curentului care îl traversează. Lucrul excepțional este că un astfel de memristor are memoria propriei stări electronice. Cu alte cuvinte, chiar dacă circuitul este închis, dispozitivul „ține minte” condiția precedentă, reactivând-o imediat ce se restabilește circuitul.

Ideea realizării unui memristor i-a venit în 1971 lui Leon Chua de la Universitatea Berkeley, dar până în 2008 a rămas doar teorie. Ulterior, cercetătorii de la Hewlett Packard au construit un memristor utilizând dioxid de titan și de-atunci încoace au fost realizate o sumedenie, dar toate pe bază de materiale semiconductoare. Prin urmare, ceea ce face studiul cercetătorilor indieni ieșit din comun este tocmai faptul că aceștia s-au servit în realizarea lui de material biologic, mai precis sange uman: au umplut o eprubetă de 10 ml cu sânge, ținut la o temperatură normală de  37 °C, au inserat doi electrozi și au echipat ansamblul cu dispozitive pentru controlul și măsurarea fluxului de curent. S-a dovedit că, la trecerea electronilor, celulele de sânge reușeau să-și modifice propria rezistență în funcție de polaritatea și intensitatea curentului, menținând memoria propriei stări pe o durată de până la 5 minute.

Într-un experiment succesiv, cercetătorii au obținut rezultate similare și atunci când sângele în loc să stea pe loc, curgea prin pipetă, iar următorul pas va fi acela al realizării unor circuite electro-biologice în toată puterea cuvântului.
Sursa: Wired.it

Upgrade