Majoritatea studiilor referitoare la efectele automatizării asupra șomajului au în vedere doar arii geografice limitate, precum mari centre industriale, și industrii care necesită folosirea intensivă a forței de muncă și care, prin urmare, angajează în general tipuri de lucrători ce pot fi ușor înlocuiți de roboți.
Totuși, dacă ne raportăm la trecut, în ciuda pierderii de locuri de muncă din anumite sectoare, în cele din urmă roboții vor crea mai multe locuri de muncă decât cele ce vor dispărea – la fel ca și mecanizarea bazată pe forța apei și a aburului, ca producția de masă, devenită posibilă grație electricității, și ca digitalizarea.
În consecință, chiar dacă roboții vor înlocui un anumit număr de lucrători de pe liniile de asamblare, tot ei vor crea mai multe locuri de muncă noi – și mai bine remunerate – în domenii precum programarea. Vor exista mai multe locuri de muncă, însă vor fi diferite de cele din epoca precedentă.
Cazul Românei – după concedierile provocate de restructurări, industria nu mai găsește lucrători
Brașovul a primit din plin lovitura declinului industriei din anii ’90 și 2000. Dacă în țările dezvoltate unele industrii au fost afectate de automatizarea liniilor de producție, la noi reforma întârziată a industriei de stat și venirea mai târziu a investitorilor străini a dus la disponibilizări de sute de mii de lucrători, care fie s-au reorientat către alte domenii, fie au ieșit timpuriu la pensie, fie și-au căutat norocul în vestul Europei.
Prin urmare, avântul investițiilor industriale, care se simte din plin în special în vestul și centrul țării, se lovește de lipsa acută de lucrători specializați. O soluție pe termen lung este reconversia profesională și școlarizarea tinerilor. Dar, din cauza declinului demografic, este destul de clar că deficitul de forță de muncă se va menține la cote ridicate mult timp de acum înainte.
Roboții creează locuri de muncă prin creșterea productivității
Soluția cea mai potrivită este automatizarea industriei și a altor ramuri cu deficit de personal – precum agricultura sau industria alimentară.
De asemenea, aceasta are importanță și pentru IMM-uri, deoarece roboții le pot ajuta să atingă nivelul de productivitate și flexibilitate de care au nevoie pentru a concura cu rivali mai mari. Atunci când companiile devin mai competitive, acestea – și de asemenea furnizorii lor și alte afaceri interdependente – se dezvoltă, dând naștere unor noi locuri de muncă, dar diferite de cele precedente.
Potrivit unui studiu al companiei Universal Robots, „coboții” – roboții colaborativi care lucrează alături de muncitori – nu îi înlocuiesc pe oameni, ci joacă un rol vital nu doar în a face companiile și societățile mai competitive, ci și în democratizarea accesului la soluții robotice, astfel încât orice afacere, de oriunde din lume, să se poată folosi de automatizare pentru a fi mai competitivă.
Echipa de succes a viitorului: omul și cobotul
O serie de studii recente sugerează că mai puțin de 10% din locurile de muncă pot fi complet automatizate. Adevărul este că majoritatea sarcinilor de la locul de muncă necesită abilități pe care nu le au decât oamenii și în cele mai multe cazuri roboții pur și simplu nu fac față. Prin urmare, există o limită naturală a numărului de locuri de muncă pe care roboții le vor „fura” probabil de la oameni.
În concluzie, roboții – și în special coboții – creează un număr mai mare de locuri de muncă (adesea mai bine remunerate) decât cele pe care le elimină, cresc productivitatea și îmbunătățesc competitivitatea. Toate acestea sunt motive excelente pentru ca decidenții politici să promoveze utilizarea roboților și să evite ridicarea de bariere în calea adoptării lor.
Industria românească are nevoie de 10.000 de roboți industriali
Producătorii industriali din România au nevoie de investiții masive în automatizare și robotizare pentru a se adapta la actualele condiții, caracterizate de creșterea salariilor din sector, de lipsa relativă de personal calificat și necesitatea asimilării în producție a produselor cu valoare adăugată ridicată.
Potrivit Federației Internaționale pentru Robotică, indicatorul „număr de roboți la 10.000 de lucrători industriali” este de numai 11 în România, în timp ce în Polonia acest indicator este 28 (mai mult decât dublu), iar în Ungaria este 57 (de cinci ori mai mare). Cehia este cea mai dezvoltată piață din Europa Centrală și de Est, cu aproape 100 de roboți la 10.000 de muncitori.
Potrivit Federației Internaționale pentru Robotică, China a devenit cea mai mare piață, cumpărând anul trecut o treime din toți roboții industriali produși în întreaga lume și ajungând la o bază instalată de 340.000 de unități.
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România