3
(1)

În cadrul recentei Marea Expediție Americană, echipa Știință & Tehnică a vizitat și parcul natural Yellowstone, cu ale sale gheizere impresionante. Poate nu știați, dar peisajul calm și de o frumusețe rară ascunde unul dintre cei mai mari supervulcani ai planetei. Care, conform specialiștilor NASA, poate fi o amenințare la adresa vieții de pe Pământ mai mare decât impactul cu un asteroid sau chiar cu o cometă.

O estimare cât de cât realistă a ceea ce poate produce un supervulcan la scară planetară am văzut în filmul apocaliptic 2012 – iată mai jos scena (foarte reușită) a erupției supervulcanului Yellowstone.

De curând, NASA a recunoscut faptul că analizează soluții prin care să evite producerea unui astfel de dezastru. Care nu e de așteptat să se producă foarte curând – anul acesta, de exemplu, specialiștii estimează că șansele sunt de 1 la 730.000, deci nu e cazul să ne panicăm. Însă, conform geologilor, ciclul de erupție al unui supervulcan precum Yellowstone este de circa 600.000 de ani. Iar ultima erupție a acestuia a avut loc acum circa 600.000 de ani…

Una dintre principalele urmări ale declanșării unui astfel de cataclism ar fi intrarea într-o prelungită iarnă vulcanică, afectând în mod direct culturile agricole și fermele, astfel încât omenirea ar ajunge foarte rapid să sufere de foamete. Conform Națiunilor Unite, într-un astfel de scenariu, rezervele planetare de hrană s-ar epuiza în doar două luni!

Deci nu e de mirare că NASA ia foarte în serios problema. Iar ideea cea mai bună de până acum a specialiștilor este de a fora în interiorul vulcanului până la 10 km adâncime și de a pompa apă cu mare presiune, care să extragă căldura care se acumulează sub scoarță. Conform calculelor, supervulcanul Yellowstone este, de fapt, un mare generator de căldură, care produce în jur de 6 GW anual (cam cât 5-6 termocentrale obișnuite).

Dacă am reuși să scădem cu 35% cantitatea de căldură care se înmagazinează sub parcul Yellowstone, am scădea drastic riscurile ca acest supervulcan să erupă. Mai mult, apa încălzită care s-a întoarce la suprafață ar putea fi utilizată pentru a produce energie, la fel ca în cazul centralelor geotermale. Prin urmare, investiția estimată la circa 3,5 miliarde de dolari ar avea complet sens, având potențialul de a produce energie timp de mii, poate zeci de mii de ani!

Însă cel mai mare câștig ar fi evitarea unei crize planetare devastatoare prin eliminarea riscului de erupție a acestui supervulcan. Drept pentru care NASA consideră că autoritățile americane (dar nu numai) trebuie să se gândească foarte serios și foarte rapid la implementarea planului propus. Un plan care nu are neapărat garanții de reușită, dar de care vor beneficia generațiile următoare.

Formular 230 Asociatia Science&Technology

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 3 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 1

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?

Daniela Mironov Bănuță

Jurnalist și specialist în comunicare cu experiență, Daniela face parte din echipa Atlantykron de 30 de ani. Predă cursuri de branding personal, comunicare personală și corporate, comunicare digitală.

Daniela este membru al echipei Știință & Tehnică, responsabilă de partea umanistă a Atelierelor S&T.

În viața de dincolo de insulă, face marketing pentru o companie de software și creează scenarii pentru proiecte de eLearning finanțate de Comisia Europeană. Este unul dintre voluntarii care a creat Enciclopedia digitală „România 1918. Oameni, momente și imagini”.

Are doi copii, voluntari în programul Ateliere S&T, și trei pisici care nu fac nimic toată ziua.