Datele adunate de telescopul spațial Integral (International Gamma-Ray Astrophysics al Laboratory) al ESA arată că așa-numita „granulozitate” a structurii spațiului, prevăzută de teoriile gravitației cuantice, trebuie să fie mult mai „fină” decât se credea.
Teoria generală a relativității a lui Einstein descrie proprietățile gravitației presupunând că spațiul este „neted” și continuu, în timp ce teoria cuantică sugerează că, la scări mai mici, spațiul trebuie să fie „granulat”, precum nisipul de pe o plajă, iar armonizarea acestor două perspective reprezintă una dintre marile probleme ale fizicii moderne.
Recent însă, observațiile făcute prin intermediul telescopului Integral au arătat că dimensiunile acestor „granule” cuantice ale spațiului trebuie să fie mult mai mici decât prevedeau teoriile gravitației cuantice. Granulozitatea spațiului ar trebui să modifice modul în care razele gamma călătoresc prin el, determinând o „contorsionare” a planului pe care oscilează, adică alterându-le polarizarea: în mod deosebit, razele gamma de energie înaltă ar trebui să suporte o alterare superioară celei a razelor de energie joasă, raportată la dimensiunea „granulelor”.
Philippe Laurent și colaboratorii lui de la CEA Saclay (centru pluridisciplinar de cercetare din Franța) au utilizat datele înregistrate de instrumentul IBIS al telescopului Integral pentru a căuta o diferență de polarizare la razele gamma de energie înaltă și joasă emise în timpul uneia dintre cele mai puternice erupții de raze gamma (GRB), GRB 041219A, survenită în data de 19 decembrie 2004. Măsurarea precisă a polarizării acestor raze gamma a fost posibilă tocmai grație intensității acestei erupții.
Unele teorii indică faptul că natura cuantică a spațiului trebuie să se manifeste la „scara lui Planck”: 10-35 metri, dar observațiile facute de Integral (de 10.000 de ori mai precise decât toate măsurătorile precedente) implică faptul că granulozitatea cuantică nu depășește 10-48 metri. „Este vorba despre un rezultat foarte important pentru fizica fundamentală și exclude unele teorii ale stringurilor și teoriile gravitației cuantice în inel”, a comentat Laurent într-un articol publicat în Physical Review D.
Sursa: Le Scienze
