Oamenii de știință au descoperit recent un nou hormon care ar putea rezolva un vechi mister biologic. Supranumit hormonul creierului matern, acesta joacă un rol crucial în formarea osoasă postpartum. Această descoperire marchează un progres major în biologie și ar putea deschide calea pentru noi terapii pentru tratarea osteoporozei și a altor boli osoase.
Descoperirea unui hormon este un eveniment rar în biologie. Pentru a-l confirma, este necesar să se dovedească locul său de producție, țesuturile țintă și prezența în circulația sanguină. Găsită la mamifere, inclusiv la oameni, călătorește de la creier la celulele osoase și promovează formarea oaselor după sarcină. În perioada postpartum, adică după naștere, nivelul de estrogen scade la femei. În același timp, cererea de calciu crește, deoarece organismul folosește acest mineral pentru a produce lapte. În mod normal, estrogenul joacă un rol crucial în întărirea oaselor și prevenirea demineralizării acestora (pierderea de minerale precum calciul). Cu toate acestea, în ciuda scăderii estrogenului și a cererii crescute de calciu, oasele reușesc să-și mențină rezistența în timpul alăptării. Acest lucru este posibil datorită acțiunii acestui hormon nou descoperit. Rețineți că acest hormon stimulează creșterea și regenerarea oaselor nu numai la femei în timpul alăptării, ci și la bărbați.
Acest studiu, publicat în revista Nature, se bazează pe cercetări efectuate în 2019 pe șoareci. Inhibarea estrogenului din hipotalamus a crescut semnificativ densitatea și rezistența osoasă, dar numai la femei. Acest lucru a sugerat că creierul feminin ar putea influența creșterea osoasă atunci când estrogenul este oprit. Pentru a înțelege cum, cercetătorii au căutat o moleculă transmisă prin sânge capabilă să transmită acest mesaj. Echipa a confirmat apoi că această moleculă se afla în sânge, prin injectarea sângelui de la șoareci modificați genetic (cu oase groase) în șoareci normali, ceea ce a dus la o creștere dramatică a oaselor. Studiind activitatea genelor din hipotalamus, ei au identificat gena CCN3, responsabilă pentru producerea proteinei care acționează ca un hormon. Această proteină, numită acum hormonul creierului matern, sa considerat istoric că acționează mai degrabă local decât în fluxul sanguin. Experimentele au arătat că era de fapt hormonul pe care îl căutau.
Această descoperire este deosebit de importantă din mai multe motive. În mod tradițional, hormonii produși în hipotalamus, o regiune a creierului, comunică cu glanda pituitară, o glandă situată la baza acestui organ. Glanda pituitară acționează apoi prin eliberarea de hormoni care circulă în tot corpul pentru a transmite mesaje către diferite organe. În cazul acestui nou hormon, procesul este diferit. Aici, hormonul din hipotalamus comunică direct cu oasele, fără a trece prin glanda pituitară. Aceasta reprezintă o cale de semnalizare hormonală unică și nouă.
Importanța acestei descoperiri mai constă și în implicațiile ei pentru sănătatea oaselor. Experimentele au arătat, de fapt, că la șoarecii în vârstă, acest hormon poate accelera vindecarea fracturilor. Acest lucru demonstrează eficacitatea și potențialul terapeutic pentru oameni. Fracturile sunt o problemă majoră în rândul persoanelor în vârstă, adesea legate de osteoporoză și fragilitatea oaselor. Un hormon capabil să întărească oasele și să promoveze vindecarea rapidă ar putea, prin urmare, să revoluționeze tratamentul fracturilor la vârstnici.
În plus, acest hormon ar putea fi, de asemenea, potențial utilizat pentru a accelera repararea fracturilor la pacienții sau sportivii mai tineri, unde vindecarea rapidă este crucială. Cu toate acestea, tratamentele actuale pentru întărirea oaselor și accelerarea vindecării sunt limitate și pot avea efecte secundare semnificative. Un hormon natural care stimulează creșterea oaselor ar putea oferi astfel o alternativă mai sigură și mai eficientă.
