Secvențele genetice a trei virusuri obișnuite, care fac ravagii astăzi, au fost izolate din rămășițele unui om de Neanderthal, datând de mai bine de 50.000 de ani. Potrivit unor experți, ar fi chiar posibil ca aceste virusuri ADN, care produc infecții persistente să fi jucat un rol mai mult sau mai puțin important în extincția acestei specii. Secvențele genetice au fost prezentate într-un preprint postat pe bioRxiv
Pe parcursul existenței sale, oamenii de Neanderthal au dezvoltat o cultură sofisticată. Ei au făcut unelte de piatră, și-au îngropat morții cu grijă și și-au adaptat tehnicile de vânătoare și de supraviețuire la mediul lor în schimbare. Din păcate pentru ei, adaptările nu au fost suficiente. În timp ce oamenii moderni timpurii au prosperat și au colonizat noi teritorii, oamenii de Neanderthal au murit cu aproximativ 40.000 de ani în urmă, lăsând în urmă întrebări enigmatice legate de motivul pentru care au murit.
Timp de decenii, cercetătorii au speculat despre ce ar fi putut cauza dispariția oamenilor de Neanderthal. Au fost propuse teorii care variază de la concurența cu oamenii moderni timpurii până la schimbările climatice drastice. Mai recent, cercetătorii s-au uitat la alți potențiali vinovați: infecțiile persistente cu virusuri ADN. Virusurile ADN sunt capabile să stabilească o latență pe tot parcursul vieții și să provoace infecții persistente la gazde. Prin urmare, cercetătorii și-au propus să caute urme ale acestor agenți patogeni în genomul oamenilor de Neanderthal pentru a verifica dacă aceste infecții ar fi putut contribui la dispariția lor.
Pentru a-și testa ipoteza, cercetătorii au folosit datele genomului de Neanderthal pentru a mapa secvențierea citirilor la genomurile a trei tipuri de virusuri ADN: adenovirus, herpesvirus și papilomavirus. Prin analiza acestor date, ei au reușit să reconstruiască genomurile virale antice și să identifice atât segmentele conservate, cât și regiunile variabile în comparație cu virusurile actuale. În plus, cercetătorii au observat modele de dezaminare a ADN-ului antic în citirile de secvențiere, ceea ce le-a permis să estimeze vârsta probelor de Neanderthal la aproximativ 50.000 de ani. Ratele de evoluție virală calculate din aceste date au corespuns, de asemenea, cu estimările curente, întărind fiabilitatea rezultatelor obținute. În cele din urmă, aceste rezultate indică faptul că oamenii de Neanderthal au fost într-adevăr infectați cu virusuri similare celor care există și astăzi, chiar dacă aveau variații semnificative în genomul lor viral.
Acest lucru nu înseamnă că numai virusurile ar fi putut cauza dispariția lui Neanderthal, așa cum notează autorii în articol. Totuși, adaugă cel puțin o oarecare greutate teoriei unor oameni de știință potrivit căreia acești agenți patogeni ar fi putut juca un anumit rol.
