Biodiversitate

Numeroase specii de mamifere și păsări evită riscurile din timpul iernii hibernând pe perioade cuprinse între trei și nouă luni. Este o metodă eficientă care permite animalelor să supraviețuiască până la revenirea temperaturilor calde. Însă această regulă nu mai este una generală, așa cum o demonstrează o echipă de biologi de la Universitatea din Tel Aviv.

Marea Mediterană era mult prea sărată pentru a permite dezvoltare vieții marine, cel puțin într-un număr care să permită existența unor prădători de talia delfinilor, susține Andre Moura, biolog în cadrul Universității Lincoln din Marea Britanie.

Astfel de creaturi au reprezentat dintotdeauna sarea și piperul poveștilor marinărești, la fel cum este posibil ca un atare monstru să fie punctul de plecare al legendelor despre teribilul Kraken ce ataca drakkarele scandinave acum aproape un mileniu. Nimeni nu văzuse unul în mediul lor natural, deși existența lor era confirmată de urmele de tentacule de pe pielea cașaloților, prădătorii principali ai acestui gen de nevertebrate.

O populație de aproximativ 200 de orangutani din subspecia Pongo pygmaeus pygmaeus a fost identificată în Borneo, anunță Wildlife Conservation Society (WCS). Cu doar 3.000-4.500 de indivizi aflați în sălbăticie, subspecia în cauză este cea mai rară de pe Terra, ceea ce face din acești orangutani unele dintre cele mai amenințate viețuitoare din prezent.

Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii a publicat de curând lista animalelor pe cale iminentă de dispariţie, în care a inclus şi elefanţii de Sumatra, cea mai mică dintre speciile de elefanţi asiatici, numărul acestora scăzând la jumătate din 1985 până în prezent, de la 5.000 de exemplare la 2.400-2.800.