Acasă PĂMÂNT Pagina 69

PĂMÂNT

Planeta noastră Pământ are o vechime de peste 4,5 miliarde de ani, iar evoluția sa geologică, dar și evoluția vieții și, mai ales, a omului sunt povești extraordinare, pe care oamenii încearcă să le descifreze pas cu pas, prin noi descoperiri și noi tehnologii. Pentru aceasta au fost pus la punct științe dedicate, de la cele care ne ajută să facem „incursiuni” în trecut prin studierea modului în care s-a format Pământul (geofizica) până la cele prin care înțelegem cu a evoluat și prin ce transformări a trecut viața, în toate formele ei (paleontologia).

Evoluția omului, însă, a ajuns într-un punct critic: industrializarea galopantă a fost însoțită, din păcate, și de o evoluție spectaculoasă a poluării. Care acum ne amenință nu doar sănătatea, ci însăși existența în viitor, din cauza influențelor nefaste asupra mediului înconjurător, a biodiversității și chiar a climei – schimbările climatice devin o problemă extrem de gravă, care aduce provocări incomensurabile chiar pentru supraviețuirea speciei umane.

Așa încât prin informațiile din această categorie încercăm să identificăm soluții care să „repare” influențele nefaste ale omului asupra planetei, dar și să înțelegem mai multe despre Pământ. Dacă specia umană considerăm că este cea mai puternică de pe planetă, e bine să ne ghidăm după dictonul ”o putere mare înseamnă și o responsabilitate mare” – atât față de noi înșine, cât și față de animalele și plantele care ne înconjoară.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
PĂMÂNT

Apa: suficientă pentru toată lumea, dar prost administrată

Concluzia experților prezenți în aceste zile la Forumul Mondial al Apei de la Pernambuco,  Brazilia, este că problema apei este una politică și nu de insuficiență a  resurselor.

APA – între echilibru şi intervenţia umană

icsi-stiinta-tehnica-2
Dacă vei întreba oamenii de pe stradă ce este apa, mai mult ca sigur că nu vei primi un răspuns prea clar. Dar câte...

Roboții și inteligența artificială – de bază în reciclarea deșeurilor

reciclarea-deseurilor---stiinta-tehnica-1video
Trăim într-o economie de piață liniară: exploatăm resurse pe care le transformăm în bunuri pe care, după utilizare și uzare, le transformăm în deșeuri....

Ediția din 2017 a Can Art&Design Festival a premiat câştigătorii

can-art-alucro-1
Asociaţia Alucro a premiat câştigătorii celei de-a patra ediţii a concursului Can Art&Design Festival, desfăşurat în perioada septembrie – decembrie 2017, cu scopul de...

Australia va investi în energiile verzi

Australia, una dintre cele mai mari puteri miniere din lume, a anunțat un plan de a aloca fonduri publice în producție și...

Harta unei lumi tehnologizate

Antropologul canadian Felix Pharand a lucrat 13 ani la realizarea hărţii lumii actuale, aşa cum se prezintă ea în urma tehnologizării globale. A rezultat o strălucitoare pânză de păianjen, reprezentând poziţionarea pe harta lumii a întregii infrastructuri: drumuri, trasee aeriene, cabluri de telecomunicaţii, inclusiv cele subterane ori subacvatice.

Până unde ajunge cea mai adâncă groapă artificială de pe Pământ?...

Sub capacul metalic ruginit din imaginea de mai sus se află cea mai adâncă groapă din lume, săpată vreodată de om. Oamenii de știință sovietici care au produs-o au început să foreze în 1970 și nu s-au oprit vreme de 24 de ani, dorind să ajungă mai adânc decât oricine în crusta planetei.

Un râu împinge spre vârful muntelui Everest

Cu o înălțime de 8.849 de metri, Muntele Everest are reputația de a fi cel mai înalt munte din lume. Cu toate...

Zborul pterodactililor, o enigmă în sfârșit descifrată

Dacă oamenii ar fi trăit acum circa 67-70 de milioane de ani, ar fi avut parte de un spectacol cum planeta nu a mai văzut niciodată, zborul celor mai mari creaturi terestre care s-au ridicat vreodată de la sol. Este vorba de  Qeutzalcoatlus, cel mai mare pterodactil cunoscut, animal ale cărui dimensiuni sunt similare cu cele ale unui avion modern de vânătoare.

O salamandră de mărimea unei mașini, prădătorul de top de acum...

Fosilele excavate pe locul unui lac preistoric (acum secat) din Portugalia susțin ideea că amfibieni asemănători salamandrelor de azi ocupau aceeași nișă cu crocodilii actuali, fiind unii dintre prădătorii de top de la începutul Triasicului, acum 220 de milioane de ani, se arată într-un studiu publicat în Journal of Vertebrate Paleontology.