Acasă PĂMÂNT

PĂMÂNT

Planeta noastră Pământ are o vechime de peste 4,5 miliarde de ani, iar evoluția sa geologică, dar și evoluția vieții și, mai ales, a omului sunt povești extraordinare, pe care oamenii încearcă să le descifreze pas cu pas, prin noi descoperiri și noi tehnologii. Pentru aceasta au fost pus la punct științe dedicate, de la cele care ne ajută să facem „incursiuni” în trecut prin studierea modului în care s-a format Pământul (geofizica) până la cele prin care înțelegem cu a evoluat și prin ce transformări a trecut viața, în toate formele ei (paleontologia).

Evoluția omului, însă, a ajuns într-un punct critic: industrializarea galopantă a fost însoțită, din păcate, și de o evoluție spectaculoasă a poluării. Care acum ne amenință nu doar sănătatea, ci însăși existența în viitor, din cauza influențelor nefaste asupra mediului înconjurător, a biodiversității și chiar a climei – schimbările climatice devin o problemă extrem de gravă, care aduce provocări incomensurabile chiar pentru supraviețuirea speciei umane.

Așa încât prin informațiile din această categorie încercăm să identificăm soluții care să „repare” influențele nefaste ale omului asupra planetei, dar și să înțelegem mai multe despre Pământ. Dacă specia umană considerăm că este cea mai puternică de pe planetă, e bine să ne ghidăm după dictonul ”o putere mare înseamnă și o responsabilitate mare” – atât față de noi înșine, cât și față de animalele și plantele care ne înconjoară.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
PĂMÂNT

Vă invităm la FOCȘANI SCIENCE 2023!

Focsani Science 2023
Singurul cosmonaut roman, Dumitru-Dorin Prunariu, și cel mai cunoscut scriitor de popularizare a științei, Alexandru Mironov, sunt gazdele celor două zile ale...

Seceta din Estul Africii este provocată de La Niña

Seceta catastrofală din Estul Africii îşi are originile în apele reci ale Pacificului, de pe partea opusă a Globului. Fenomenul La Niña din Pacific reduce precipitaţiile din Estul Africii, potrivit opiniilor exprimate de o echipă internaţională de cercetători în revista Science.

 

Trump vrea să facă America măreață din nou ducând omenirea înapoi...

video
We're getting out. And we will start to renegotiate and we'll see if there's a better deal. If we can, great. If we can't,...

Delfinii din Marea Neagră

delfini-marea-neagra-stiinta-tehnica-1
În Marea Neagră trăiesc trei specii de mamifere marine: delfinul comun - Delphinus delphis ponticus afalinul - Tursiops truncatus ponticus marsuinul - Phocoena phocoena...

Marte și schimbările climatice pe Pământ

Studiile geologice ale curenților oceanici de mare adâncime au indicat existența unei legături între orbitele Pământului și planetei Marte, care are drept...

Primul concurs de scurtmetraje pe tema protecţiei mediului

Concurs-de-scurtmetraje-februarie---aprilie-2017
Se lansează primul concurs de scurtmetraje pe tema protecţiei mediului cu exemple de bune practici din antreprenoriat social, educaţie, agricultură, tehnologie verde. Concursul este...

Prima hartă globală a gazelor cu efect de seră în atmosferă

O campanie de survolări din Arctica până în Antarctica, desfășurată pe parcursul a trei ani, le-a permis specialiștilor să aibă o privire de ansamblu asupra gazelor cu efect de seră și a particulelor prezente în atmosferă. Măsurătorile nivelului de CO2 atmosferic sunt importante pentru evaluarea ciclului anual al carbonului.

Delta Dunării, fișă descriptivă de arhitectură

În cadrul peisajului dobrogean, Delta Dunării are un statut aparte. Acest areal unic în lume, Rezervație a Biosferei și patrimoniu mondial UNESCO, este locul...

Atlantida readusă la viață de Every Can Counts și București Mall

Every Can Counts România şi Bucureşti Mall regăsesc Atlantida pierdută într-o construcţie realizată din doze de aluminiu, colectate în urma unei campanii de voluntariat...

O incursiune în arhitectura cuiburilor furnicilor: cum reușesc să le construiască?

Cuiburile furnicilor se numără printre cele mai remarcabile structuri naturale. Arhitectura și uneori chiar dimensiunile lor sunt rivalizate doar de clădirile oamenilor, dar în cazul insectelor nu există arhitecți, sau schițe. În schimb, acestea își construiesc cuiburile colectiv, prin autoorganizare, prin interacțiuni locale între indivizi și prin mișcare. Totuși, cum decid furnicile ce anume și unde să construiască?