Poate fi cu adevărat exploatată platină de pe Lună?

Conform unui studiu canadian recent, Luna conține o cantitate semnificativă de platină, unul dintre cele mai prețioase metale de pe Pământ. Cu toate acestea, orice exploatare a acestui metal adusă de asteroizi ar intra într-un conflict juridic internațional.

Este Luna subiectul unei adevărate goane după aur? Deși satelitul Pământului nu conține aur în sine, se găsesc acolo și alte resurse interesante. Acestea includ apa (sub formă de gheață) și regolitul lunar (sau praful lunar), elemente care ar fi interesant de exploatat dacă s-ar construi acolo o bază permanentă. Deocamdată, cea mai râvnită resursă nu este alta decât heliul-3, un izotop neradioactiv al heliului, foarte rar pe Pământ. Ar putea fi folosit pentru a produce combustibil pentru fuziunea nucleară și ar putea fi utilizat și în multiple domenii. Cu toate acestea, o nouă resursă lunară pare să atragă atenția cercetătorilor: platina. Mai puternică, mai grea și mai prețioasă decât aurul, platina este utilizată în cataliza auto, bijuterii și alte domenii precum chimia (și petrochimia) și electronica. Potrivit cercetătorului independent Jayanth Chennamangalam, cu sediul în Vancouver, Canada, Luna conține nu mai puțin de un trilion de metale platinice, sau mai degrabă, metale din familia platinei. Există potențial comercial? Ca parte a lucrării care va fi publicată în Planetary and Space Science, cercetătorii au realizat un model pentru a evalua numărul de cratere lunare formate de asteroizi metalici și cantitatea acestor asteroizi care au lovit Luna cu o viteză suficient de mare pentru a lăsa platină. Conform rezultatelor, 6.500 de cratere cu diametrul mai mare de 1 km – din cele 1,3 milioane existente – conțin urme de platină a căror exploatare ar putea fi profitabilă.

Rezultatele studiului ar putea fi, în mod logic, de interes pentru multe state și alte industrii. Mai mult, autorii acestei lucrări au afirmat că era mai ușor să se extragă resursele de platină ale Lunii decât cele găsite pe asteroizi, deoarece aceștia din urmă sunt mai îndepărtați și, prin urmare, mai puțin accesibili. Cu toate acestea, situația nu este atât de simplă din punct de vedere juridic. Problema? Tratatul privind spațiul cosmic din 1967. Astăzi, 116 țări sunt „părți la tratat”, în timp ce alte 22 au semnat, dar nu au finalizat ratificarea. Documentul prevede că spațiul cosmic, inclusiv Luna și alte corpuri cerești, nu poate fi supus prin revendicare de suveranitate, utilizare, ocupație sau orice alte mijloace. Cu toate acestea, legea rămâne destul de vagă în ceea ce privește extracția resurselor, ocuparea pe termen lung a unui corp ceresc, împărțirea echitabilă a beneficiilor și problemele de mediu. De asemenea, se pot menționa Acordurile Artemis inițiate de Statele Unite în 2020, deși domeniul lor de aplicare este limitat din cauza absenței Chinei și Rusiei. În ciuda incertitudinii juridice actuale, apar în mod regulat mai multe proiecte private care vizează exploatarea Lunii. În acest context, este din ce în ce mai de dorit ca marile puteri spațiale să convină odată pentru totdeauna asupra clarificării textelor.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România