4.8
(32)

Se vorbește mai puțin despre aceste premii din lumea științei, deși cred că merită să le fie acordate multă atenție. Ele au darul de a privi știința și într-un alt fel, fără vreo urmă de încruntare. Aceste premii promovează acele ”lucrări științifice, care te fac să râzi, mai întâi, după care să gândești”. Ele își propun să ” celebreze insolitul, să onoreze imaginația și să stimuleze interesul publicului pentru știință, medicină și tehnologie.” Haideți să vedem ce lucrări au fost premiate în anul de grație 2023

Premiul Ig Nobel pentru chimie și geologie

El a fost acordat cercetătorului Jan Zalasiewicz, pentru explicarea necesității lingerii rocilor de către geologi. Ca lucrare de referință, este citat studiul ”Eating fossils”, publicat pe site-ul The Palaeontological Association. Ea are, pe lângă calitatea științifică, și una  literară.

Iată cum începe Jan Zalasiewicz prezentarea sa: ”Piatra de pe marginea drumului nu părea foarte interesantă la început: un calcar banal, greu de descris. Dar, pentru că vechile obiceiuri mor greu, l-am ridicat, i-am lins suprafața și am observat-o cu ajutorul unei lentile puternice. Am avut un șoc. Micile pete pe care le văzusem la început s-au dovedit a fi cele mai superbe foraminifere Nummulites conservate tridimensional pe care le-am văzut vreodată. O parte din eșantion încă împodobește biroul meu, în timp ce restul a fost sacrificat pentru pentru a fi tranșat în secțiuni subțiri destinate observațiilor cu ajutorul microscopului. Asemenea comori nu ar trebui să fie ascunse tinerei generații.”

Urmează apoi explicația științifică a acestei vechi proceduri: ”Lingerea rocilor, face parte din arsenalul de tehnici folosite de mult timp de către geologi și paleontologi pentru studiile din teren. Umezirea suprafeței permite texturilor fosile și minerale să iasă puternic în evidență, mai degrabă decât să se piardă în neclaritatea produsă pe suprafețele uscate de către micro-reflexii și micro-refracții.” Destul de clar, nu-i așa?

Premiul Ig Nobel pentru inginerie mecanică

În acest an premiul a fost acordat cercetătorilor Faye Yap, Zhen Liu, Anoop Rajappan, Trevor Shimokusu, and Daniel Preston, pentru ”reanimarea păianjenilor morți pentru a fi folosiți ca unelte de prindere mecanică”. Premiul răsplătește o lucrare publicată în 2022 în revista Advanced Science, care avea titlul ”Necrobotics: Biotic Materials as Ready-to-Use Actuators”. Citez din abstractul lucrarării: ”Modelele perfecționate prin evoluție biologică au fost surse de inspirație pentru a realiza roboți roboți care imită, de exemplu, locomoția gheparzilor, deplasarea meduzelor etc. Roboții biohibrizi fac un pas mai departe, prin încorporarea materialelor vii direct în sistemele robotice. Astfel s-au realizat cercetări noi și interesante (…). În această lucrare, un păianjen neînsuflețit este reutilizat ca un dispozitiv de acționare gata de utilizat, care necesită doar un singur pas de fabricare, inițiindu-se astfel domeniul «necroboticii» în care materialele biotice sunt folosite drept componente robotice.”

Practic, cercetătorii au folosit păianjeni eutanasiați pentru a realiza unelte robotice simple. Era nevoie ”doar de un pas simplu: introducerea unui ac în regiunea prosoma a păianjenului decedat (zona anterioară a insectei) și fixarea acului de corpul păianjenului cu lipici pentru a forma un sigiliu ermetic (…)” După uscarea adezivului prin acul de seringă se introduce aer comprimat. ”Atunci când nu se aplică nici presiune asupra prinderii necrobotice, memebrelor păianjenul rămân flexate spre interior. (…) În momentul în care se introduce presiune prin seringă, membrele se flexează spre exterior.” Cu mecanismul necrorobotic descris mai devreme se pot realiza dispozitive de prindere cu ajutorul cărora să poată fi ridicate obiecte de 1,3 ori mai grele decât cea a păianjenului folosit.

Premiul Ig Nobel pentru sănătate publică

Acesta a fost acordat cercetătorului Seung-min Park pentru inventarea Toaletei Stanford, un dispozitiv care utilizează o diverse tehnologii pentru analiza rapidă a excrețiilor umane. Acest dispozitiv high tech a fost prezentat în nu mai puțin de patru  lucrări publicate în reviste de mare prestigiu științific. Voi aminti doat două dintre ele: “A Mountable Toilet System for Personalized Health Monitoring via the Analysis of Excreta”, publicată în 2020 în Nature Biomedical Engineering și “Passive Monitoring by Smart Toilets for Precision Health”, publicată în 2023 în Science Translational Medicine.

Ideea realizării acestei toalete tehnologizate pleacă de la o constatare simplă Există o mulțime de informații medicale pe care medicii le pot găsi în biofluide precum sânge, respirație, transpirație, saliva, urină și scaun. Deși sângele este de departe cel mai bine analizat, recoltarea lui cu ajutorul acelor îl împiedică să fie folosit zi de zi. Un biomarker de sănătate ideal de precizie ar trebui monitorizat atât neinvaziv, cât și pasiv. O toaletă inteligentă ar putea integra fără probleme analiza urinei și a scaunului. În lucrarea din 2020 această toaletă este descrisă astfel: ”Toaleta «inteligentă», este autonomă și funcționează utilizând senzori de presiune și mișcare, analizează urina utilizatorului folosind un test colorimetric standard, care urmărește valorile roșu-verde-albastru din imaginile benzilor de analiză a urinei, calculează debitul și volumul de urină utilizând un uroflowmetru și clasifică scaunul conform scalei Bristol a scaunului, utilizând inteligența articial, cu performanțe comparabile cu cele ale personalului medical instruit. Fiecare utilizator al toaletei este identificat prin amprentă și prin caracteristicile distinctive ale anodermului său, iar datele sunt stocate și analizate în siguranță într-un server criptat. Toaleta poate fi folosită pentru screening-ul, diagnosticarea și monitorizarea unor populații specifice de pacienți.”

Premiul Ig Nobel pentru literatură

Premiul a fost acordat cercetătorilor Chris Moulin, Nicole Bell, Merita Turunen, Arina Baharin, și Akira O’Connor pentru studierea senzațiilor simțite de către oameni atunci când un cuvânt este repetat de multe, multe, multe, multe, multe, multe, multe ori. El răsplătește lucrarea “The The The The Induction of Jamais Vu in the Laboratory: Word Alienation and Semantic Satiation”, publicată, în 2021, în revista Memory.

Din abstractul lucrării aflăm despre ce este vorba: ”Jamais vu este un fenomen care reprezintă opusul sintagmei déjà vu, adică găsirea a ceva subiectiv nefamiliar despre ceva care știm că este familiar. Am căutat să documentăm că experiența subiectivă a jamais vu poate fi produsă în sarcinile de alienare a cuvintelor, plecând de la ipoteza că déjà vu și jamais vu sunt fenomene similare de memorie experiențială. Participanții au repetat cuvinte până când atingeau numărul de repetări impuse de experimentator sau au avut un alt motiv să se oprească. Aproximativ două treimi dintre  participanții (în aproximativ o treime din toate încercările) au raportat experiențe subiective ciudate în timpul îndeplinirii sarcinii. Participanții au raportat că se simt ciudat după aproximativ treizeci de repetări sau un minut. Descriem aceste experiențe ca fiind jamais vu. Acest fenomen indus experimental este legat de experiențele din lumea reală. (…) În viața de zi cu zi, acei oameni care au avut deja vu mai des au avut și mai des jamais vu. Constatările sunt discutate cu referire la progresele înregistrate în cercetarea deja vu în ultimii ani, cu scopul de a accelera înțelegerea noastră despre jamais vu.” Din câte se vede, nu avem de-a face cu vreo lucrare literară ci cu una riguros științifică.

Premiul Ig Nobel pentru comunicare

El a fost acordat cercetătorilor María José Torres-Prioris, Diana López-Barroso, Estela Càmara, Sol Fittipaldi, Lucas Sedeño, Agustín Ibáñez, Marcelo Berthier și Adolfo García, pentru studierea activității mentale a oamenilor care sunt capabili să vorbească inversat. (Vă voi explica mai încolo ce înseamnă această vorbire inversată.) La baza acordării premiului a stat lucrarea “Neurocognitive Signatures of Phonemic Sequencing in Expert Backward Speakers,” publicată  în 2020 în Scientific Reports. Cel ce vorbește inversat este capabil să spună cuvinte inversând ordinea fonemelor. Astfel în loc de, să zicem, avion el va spune noiva… Cercetătorii au efectuat studii pe doi experți în vorbirea inversată și au constatat că subiecții au o activitate mentală mai ridicată în anumite zone ale creierului în raport cu subiecții din lotul martor. Lucrarea este mult prea specializată, așa că nu voi intra în detalii.

Premiul Ig Nobel pentru medicină

El a fost acordat cercetătorilor Christine Pham, Bobak Hedayati, Kiana Hashemi, Ella Csuka, Tiana Mamaghani, Margit Juhasz, Jamie Wikenheiser și Natasha Mesinkovska, pentru utilizarea cadavrelor pentru a vedea dacă numărul de fire de păr nazal este identic în ambele nări… uff, groaznic! Premiul răsplătește lucrarea “The Quantification and Measurement of Nasal Hairs in a Cadaveric Population,” publicată, în 2022, în International Journal of Dermatology.

Inițial, acest studiu a fost declanșat de interesul față de alopecia areata, care este o afecțiune dermatologică caracterizată prin căderea bruscă și neașteptată a părului, de obicei la nivelul scalpului, dar poate afecta și alte părți ale corpului, inclusiv genele, sprâncenele și firele de păr nazale. În ceea ce privește lipsa părului din nări, cercetătorii au observat că multe persoane care suferă de această afecțiune sunt mai predispuse la infecții ale căilor respiratorii superioare, alergii etc. Apoi și-au dat seama că nimeni nu și-a luat încă timp să numere numărul mediu de fire de păr nazale la om. Totuși, aceasta este o informație importantă pentru evaluarea efectelor pe care lipsa firelor de păr nazal le-ar putea avea asupra calității vieții pacienților. Pentru a face acest lucru, cercetătorii au folosit aproximativ douăzeci de cadavre. Rezultat: numărul mediu de fire de păr nazal pe nară este între 120 și 122.

Premiul Ig Nobel pentru nutriție

El a fost acordat cercetătorilor Homei Miyashita și Hiromi Nakamura, pentru stimularea papilelor gustatitve cu ajutorul curentului electric. Premiul răsplătește lucrarea “Augmented Gustation Using Electricity”, prezentată la Proceedings of the 2nd Augmented Human International Conference, în martie 2011. În această lucrare, propunem o metodă de creștere a gustului și de creștere a numărului de gusturi perceptibile. Citez din rezumatul lucrării: ”Gustul electric este senzația provocată la stimularea limbii cu ajutorul curent electric. Am folosit acest fenomen pentru a transmite informații pe care oamenii nu le pot percepe cu limba. Metoda noastră implică schimbarea gustului alimentelor și băuturilor prin folosirea gustului electric. Propunem un sistem de a bea băuturi folosind paie care sunt conectate la un circuit electric și un sistem de consumare a alimentelor folosind o furculiță sau bețișoare conectate la un circuit electric.” Unul dintre cercetători compară experiența gustativă cu senzația de a linge o baterie de 9 volți…

Premiul pentru educație

Premiul a fost acordat cercetătorilor Katy Tam, Cyanea Poon, Victoria Hui, Wijnand van Tilburg, Christy Wong, Vivian Kwong, Gigi Yuen și Christian Chan, pentru studierea metodică a plictiselii profesorilor și studenților. Premiul răsplătește dă lucrări. Prima avea titlul “Boredom Begets Boredom: An Experience Sampling Study on the Impact of Teacher Boredom on Student Boredom and Motivation”, publicată în 2020, în British Journal of Educational Psychology. Cea de-a doua avea titlul “Whatever Will Bore, Will Bore: The Mere Anticipation of Boredom Exacerbates its Occurrence in Lectures,” și era publicată în 2022. Citez din lucrarea din 2022. ”Am descoperit că, cu cât studenții se așteptau mai mult ca prelegerea să fie plictisitoare, cu atât s-au simțit, ulterior, mai plictisiți.” Sper că, înainte de a vă apuca să-l citiți, nu v-ați așteptat la un articol plictisitor, așa mai am și eu o mică speranță…

Premiul pentru psihologie

În acest an a fost răsplătită o lucrare veche din 1969. Premiul a fost acordat cercetătorilor Stanley Milgram, Leonard Bickman și Lawrence Berkowitz pentru experimentul prin care, pe o stradă dintr-un oraș, s-a certificat câți pietoni se opresc și privesc în sus atunci când văd pe alții uitându-se la cer. Lucrarea premiată are titlul “Note on the Drawing Power of Crowds of Different Size” și a fost publicată în Journal of Personality and Social Psychology. Abstractul lucrării este edificator, cred eu. Iată-l ”În acest studiu am analizat (experimental) legătura dintre numărul de persoane (mulțimea stimulent) care privesc o clădire, stând pe o stradă aglomerată, și răspunsul trecătorilor. Pe măsură ce mulțimea stimulent a devenit mai mare o proporție mai mare de trecători au adoptat comportamentul acesteia. Rezultatele studiului nostru sugerează necesitatea unei modificări a modelului Coleman și James referitor la mărimea grupurilor care se formează liber, pentru a include o ipoteză de contagiune.”

Premiul pentru fizică

Premiul a fost acordat cercetătorilor Bieito Fernández Castro, Marian Peña, Enrique Nogueira, Miguel Gilcoto, Esperanza Broullón, Antonio Comesaña, Damien Bouffard, Alberto C. Naveira Garabato și Beatriz Mouriño-Carballido, pentru, țineți-vă bine!, măsurarea felului în care amestecarea apei oceanului este afectată de activitatea sexuală a hamsiilor (!). Este răsplătită astfel lucrarea ”Intense upper ocean mixing due to large aggregations of spawning fish”, publicată în 2022 în Nature Geoscience.

Deși este cam specios, citez din abstractul lucrării, pentru a arăta că avem de-a face cu o chestie chiar complicată, pentru noi, profanii… Iată: ”Amestecarea turbulentă la scară mică joacă un rol esențial în modelarea circulației oceanelor și a unei game largi de procese fizice și biogeochimice. În ciuda progreselor înregistrate în înțelegerea proceselor geofizice responsabile pentru această amestecare, natura și importanța bioamestecării – amestecarea turbulentă cauzată de ființele marine – sunt încă dezbătute. O sursă majoră de incertitudine se referă la eficiența bioamestecării (fracțiunea din energia turbulentă produsă prin înot care este cheltuită în amestecarea oceanului pe verticală), despre care puținele observații in situ disponibile sugerează că este mult mai mică decât cea a turbulenței geofizice. Noi  facem lumină asupra acestei probleme analizând timp de 14 zile în care s-au efectuat măsurători continue ale turbulențelor la scară centimetrică într-o zonă de coastă. (…) Rezultatele noastre demonstrează că turbulența determinată biologic poate fi un agent de amestecare extrem de eficient și necesită o reexaminare a impactului acesteia asupra zonelor din apropierea suprafețelor oceanelor.”

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 4.8 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 32

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?