Cercetătorul american Alan Willner și colegii de la Universitatea din California de Sud, din cadrul Laboratorului NASA Jet Propulsion și de la Universitatea din Tel Aviv au folosit fascicule de unde radio răsucite sub formă de vortex pentru a transmite date cu o rată de 2,5 terabiți pe secundă (320 gigabytes/s, sau circa șapte filme blu-ray pe secundă), pe o distanță de un metru.
Din informațiile actuale, aceasta reprezintă cea mai rapidă rețea wireless creată până în prezent. De aceea, este foarte probabil ca tehnologia să fie utilizată în următorii ani pentru a spori simțitor eficiența rețelelor wireless și pe a celor cu fibră optică.
Semnalele răsucite cu pricina folosesc așa-numitul moment cinetic orbital (OAM) pentru a îngrămădi mult mai multe date într-un singur flux de informație. În actualele protocoale de transmitere a informației (WiFi, LTE, COFDM), se modulează numai momentul cinetic de rotație (SAM) al undelor radio, nu și OAM.
Pentru a înețelege diferența, vom face o analogie folosind cazul Pământului: SAM reprezintă planeta noastră învârtindu-se în jurul propriei axe, în timp ce OAM este mișcarea de revoluție a Pământului, adică cea în jurul Soarelui. Iar marea realizare este că cercetătorii au creat un nou protocol de rețea wireless care utilizează atât OAM cât și SAM într-un singur flux de informație.
Potrivit cercetătorilor, OAM ar trebui să ne permită să „împletim” la un loc un „număr infinit” de protocoale de transmisiune convenționale fără spectre de frecvențe suplimentare. Teoretic, ar trebui să putem lua 10, sau 100, sau 1.000 etc. de semnale WiFi sau LTE și să le răsucim într-un singur fascicul, sporind de 10, 100, sau de 1.000 de ori cantitatea de informație transmisă în același interval de timp.
Sursa
