Într-un articol publicat în Communications Earth & Environment se arată că prețuirile alimentelor vor crește odată cu creșterea temperaturii medii globale. Cercetătorii au analizat prețurile alimentelor și altor bunuri din 121 de țări începând cu anul 1996, le-au corelat cu temperaturile medii anuale și au descoperit că „șocurile meteo și climatice” vor determina creșterea prețului alimentelor cu 1,5 până la 1,8 puncte procentuale anual următorul deceniu. Creșterile vor fi mai mari în zonele care sunt deja fierbinți, precum Orientul Mijlociu. Asta se traduce cu o creștere anuală a inflației generale cu 0,8 până la 0,9 puncte procentuale până în 2035.
Aceste cifre pot părea mici, dar pentru unele bănci, cum ar Rezerva Federală din SUA, care luptă împotriva inflației, ele sunt semnificative. „Efectele fizice ale schimbărilor climatice vor avea un efect persistent asupra inflației”, a spus cercetătorul Max Kotz, autorul principal al studiului „Acesta este într-adevăr, din perspectiva mea, un alt exemplu al unuia dintre modurile în care schimbările climatice pot submina bunăstarea umană, bunăstarea economică”.
Până în 2060, partea inflației ce ține de schimbările climatice ar trebui să crească. Estimările arată prețurile la alimente la nivel mondial vor crește anual cu 2,2 până la 4,3 puncte procentuale, se arată în studiul amintit. Aceasta se traduce printr-o creștere anuală cu 1,1 până la 2,2 puncte procentuale a inflației generale.
În studiu au fost studiate 20.000 de valori pentru a găsi o legătură cauzală în lumea reală între vremea extremă, în special căldură, și creșterea prețurilor. Apoi, creșterile de prețuri s-au extrapolat pentru viitor, ținându-se seama de prognozele privitoare la schimbările climatice. ”De obicei, atunci când economiștii vorbesc despre inflație și schimbări climatice, este vorba despre creșterea prețurilor la energie ca răspuns la eforturile de a reduce încălzirea, dar asta este doar o parte a problemei”, a spus Kotz. „Există aceste șocuri de productivitate provocate de fenomenele meteorologice cauzate de schimbările climatice, de valuri de căldură și așa mai departe, care reduc productivitatea agricolă”, a mai spus Kotz. „De asemenea, ele au un efect secundar asupra inflației alimentare, asupra inflației generale”.
Studiul indică valul de căldură european din 2022 ca un bun exemplu. Căldura mare a redus producția de alimente, a făcut ca prețurile la alimente să crească cu două treimi de punct procentual și inflația generală să crească cu aproximativ o treime de punct procentual, a arătat Kotz. Creșterile cele mai mari au fost în România, Ungaria și părți din sudul Europei.
