Ce-ar fi dacă o secetă ar putea ridica un continent? De mai bine de un deceniu, stațiile GPS din Africa de Sud înregistrează un fenomen neașteptat: solul țării, în special în vârful său sudic, se ridică lent, cu o rată de aproximativ 2 milimetri pe an. La prima vedere, acest lucru poate părea banal. Dar oamenii de știință încep să înțeleagă că această mișcare verticală dezvăluie mult mai mult decât un simplu detaliu geologic: spune o poveste despre climă, gestionarea apei și presiunile invizibile din inima Pământului.
Avertismentul a provenit dintr-o analiză detaliată a datelor GPS între 2012 și 2020. Folosind instrumente capabile să măsoare mișcările verticale ale scoarței terestre cu precizie milimetrică, o echipă de oameni de știință de la Universitatea din Bonn a detectat o creștere medie de 6 mm a solului în această perioadă în anumite regiuni din Africa de Sud. „Aceste date au arătat o creștere continuă și localizată”, explică geofizicianul Makan Karegar, coautor al studiului publicat în Journal of Geophysical Research: Solid Earth. Cauza? Multă vreme, oamenii de știință au bănuit că mantaua Pământului, stratul semi-solid de sub scoarță, era responsabilă. Prin împingere ușoară în sus, ar fi provocat această ridicare. O teorie plauzibilă… dar incompletă.
Aici intervine o descoperire și mai surprinzătoare: se crede că apa – sau mai degrabă absența acesteia – este cauza fenomenului. Când solul este saturat cu apă, această masă acționează ca o greutate, comprimând ușor scoarța Pământului. Dar dacă această apă dispare – din cauza secetei prelungite sau a supraexploatării – solul eliberează această greutate și începe să „revină”, la fel ca un burete stors. Prin urmare, cercetătorii au comparat cele mai semnificative zone de ridicare cu hărțile hidrologice din aceeași perioadă. Rezultatul: regiunile care au crescut cel mai mult au fost tocmai cele în care nivelurile apelor subterane și de suprafață au scăzut cel mai mult. „Ridicarea terenurilor poate fi explicată în principal prin secetă și pierderea asociată de masă de apă”, confirmă Christian Mielke, co-autor principal al studiului. Acest fenomen face parte dintr-o dinamică geofizică binecunoscută numită reîncărcare elastică, în care solul se deformează ca urmare a modificărilor masei de suprafață.
Din 2015, Africa de Sud a cunoscut perioade de secetă intensă, în special în regiunea Western Cape. În 2018, Cape Town a fost chiar aproape de infamul „Ziua Zero”, momentul în care rezervoarele sale de apă ar fi putut seca. Cauza: un amestec complex de condiții climatice (în special fenomenul El Niño), presiuni demografice, creștere agricolă și o gestionare deficitară a resurselor. Ceea ce descoperim acum este că această criză a apei a lăsat urme fizice durabile asupra terenului în sine. Altitudinea măsurată de GPS nu este doar un artefact tehnic: reflectă un sistem ecologic aflat sub presiune, unde echilibrele dintre apă, climă și geologie sunt perturbate. Și, deși această ridicare poate părea minimă la scară umană, ea are consecințe. O schimbare de altitudine, chiar și de câțiva milimetri pe an, modifică local nivelurile relative ale apei, afectând stabilitatea solului, ecosistemele și chiar infrastructura.
Ceea ce dezvăluie acest studiu este un principiu fundamental: solul nu este fix. El reacționează, lent, dar sigur, la presiunile climatice și la utilizările umane. Și în unele cazuri, cum ar fi în Africa de Sud, se poate ridica literalmente. Acest fenomen nu este izolat. Alte regiuni ale lumii, cum ar fi California sau bazinul mediteranean, se confruntă, de asemenea, cu deformări verticale ale terenului din cauza pierderii de apă. Dar în Africa de Sud datele sunt cele mai clare și mai grăitoare. Deși creșterea nivelului oceanelor face adesea titluri în presă, această poveste prezintă opusul: un continent care se ridică, nu din cauza cutremurelor sau a magmei, ci mai degrabă a secetei.
Poll: Ce ar fi ca o secetă să poată ridica un continent?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply