Acasă SPAȚIU Astrofizică

Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală.

În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului.

Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale – de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astrofizică

S-a descoperit un nou mineral, „la bordul” unui meteorit vechi de...

În 1969, un meteorit a fost descoperit în Antarctica. Au trecut mai bine de 40 de ani până când geologii și alți specialiști care l-au studiat i-au descifrat secretul: în tot acest timp, roca a păstrat în componența sa o substanță minerală nouă, denumită acum \"wassonit\".

Exoplaneta „aburindă” unde un an terestru durează 18 ore

Exoplaneta 55 Cancri e, descoperită în 2004, situată la o distanţă de 40 de ani-lumină de Terra gravitează în jurul Soarelui său la viteze ameţitoare, terminând o rotaţie completă în numai 18 ore.

Cercetătorii au identificat cea mai mare gaură neagră descoperită vreodată


O nouă gaură neagră supermasivă, cea mai mare descoperită vreodată, vine să contrazică teoriile acceptate pentru evoluția galactică. Un studiu, publicat în ediția din 29 noiembrie al revistei Nature, sugerează că asemenea monștri gravitaționali se pot evolua mai repede decât galaxiile gazdă.

Asteroizi periculoși

asteroizi-periculosi---stiinta-tehnica
Sunt acolo, știm că sunt acolo. Mai știm că în trecut au schimbat cursul vieții pe Terra, și că ar putea să o facă...

Un mister dezlegat?

Cu exact doi ani în urmă, în articolul ”O stea ciudată”, vă povesteam despre un astru straniu, cu variații neșteptate și inexplicabile de luminozitate,...

Telescopul James Webb găsește o galaxie mai mare decât Calea Lactee...

Telescopul spațial James Webb (JWST) a descoperit o galaxie în universul timpuriu care este atât de masivă, încât nu ar trebui să existe, reprezentând...

Pământul este înconjurat de o „centură de antimaterie”

Astrofizicienii au descoperit, cu ajutorul navei spațiale PAMELA, că în magnetosfera Pământului se manifestă un flux de antiprotoni, rezultați în urma interacțiunilor nucleare dintre radiațiile cosmice (particule încărcate energetic, precum protoni, electroni și nuclee de heliu) și atmosfera terestră, antiprotoni care se acumulează în câmpul geomagnetic la altitudini de câteva sute de kilometri.

Satelitul saturnian Titan este cealaltă lume a Sistemului Solar unde cad...

Misiunea Cassini dezvăluie multe din secretele planetei Saturn şi ale sateliţilor săi. Terra şi satelitul saturnian Titan sunt singurele lumi din Sistemul Solar unde cad ploi lichide pe suprafeţe solide. Pe Titan însă, nu plouă cu apă, ci cu metan, iar în unele locuri ale satelitului, potrivit unui nou studiu, acest fapt se întâmplă doar o dată la o mie de ani.

Fuziunea a două găuri negre

În 2010, telescopul spațial Fermi ne-a arătat că galaxia noastră are doi lobi. Nu știm care a fost fenomenul cosmic care i-a produs, dar acum avem o teorie.

Scurtă istorie a Big Bang-ului (a treia parte)

În episodul trecut vă prezentam foarte pe scurt ipoteza atomului primordial, enunțată de Lemaitre într-o scrisoare publicată de către revista Nature, pe 9 mai...