Astrofizică

Un studiu al Centrului de Astronomie şi Ştiinţe Spaţiale CSIRO arată motivul pentru care luminile Universului se sting. Acesta formează mai puţine stele decât în trecut, iar studiul ne arată de ce: galaxiile rămân fără combustibili.

Mulţi consideră Luna ca fiind „moartă” din punct de vedere geologic, însă ultimele imagini prelevate de satelitul LRO al NASA indică o activitate geologică a satelitului nostru natural, care îşi schimbă constant dimensiunea.

Așa cum vă anunțam pe 21 martie, ESA a publicat primele date, referitoare la Universul timpuriu, obținute cu ajutorul telescopului Planck. Acestea confirmă în bună măsură modelul cosmologic acceptat în prezent, dar îi pun, în același timp, un mare semn de întrebare, care ar putea să oblige la o profundă corectare a acestuia.

Deasupra și sub Calea Lactee se află două bule enorme de raze gamma, de 25.000 de ani-lumină fiecare, care par a fi fost născute din gaura neagră super-masivă aflată în centrul galaxiei noastre.

Potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature, deși similare carbonului și petrolului de pe Terra, moleculele organice care „locuiesc” în spațiu nu s-au format din descompunerea unor bătrâne organisme vii, cum este cazul combustibililor fosili care se găsesc pe planeta noastră, ci din activitatea stelelor.

Se știe de multă vreme că centrul Galaxiei noastre adăpostește o gaură neagră supermasivă, SagittariusA*, cu masa echivalentă cu cea a patru miliarde de sori. Deși a fost descoperită încă din 1974, această gaură neagră ascunde multe întrebări care își așteaptă răspunsul.

Deși nu par cine știe ce priviți de la exterior, unii asteroizi ascund în interiorul lor un minereu extrem de valoros pentru pământeni – platina. Rar întâlnit pe planeta noastră, acest metal este atât de prețios încât 1.000 de centimetri cubi (adică 0,001 metri cubi) valorează aproape un milion de dolari. Iar asteroizii conțin în general volume mult mai mari din acest material.