Acasă SPAȚIU Astrofizică

Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală.

În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului.

Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale – de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astrofizică

Antimateria, „prizonieră” timp de 16 minute

300 de atomi de anti-hidrogen au fost capturați pentru o perioadă de timp record de 16 minute. Este vorba despre un rezultat entuziasmant pentru cercetătorii implicați în experimentul ALPHA de la CERN, din Geneva.

Satelitul NASA Swift oferă indicii referitoare la originea Supernovelor de Tipul...

Două studii, întemeiate pe observaţiile cu raze X, respectiv pe ultraviolete, efectuate de satelitul Swift al NASA oferă indicii importante privind originea unei importante clase de supernove, cele de Tipul Ia.

Soarele viu (video)

În urmă cu doi ani, NASA trimitea în spațiu o sondă spațială, care avea misiunea să observe activitatea solară, la un nivel de detaliu nemaiîntâlnit până atunci. Din imaginile transmise până acum, la Goddard Spaceflight Center’s Scientific Visualiation Studio al NASA, a fost realizat un scurt clip video.

Discovery Science lansează Asteroid Day: Numărătoarea inversă

Asteroid Day
După succesul de anul trecut, Discovery Science va lansa Asteroid Day: Numărătoarea inversă în iunie 2016, aducându-le telespectatorilor cele mai interesante programe despre spațiul...

Canibalismul cosmic: reconstituirea

Astronomii sunt obișnuiți să recunoască evenimente catastrofale precum explozia unei supernove, dar sursa de raze X observată începând din 28 martie pe cerul din emisfera boreală, și de-atunci urmărită pas cu pas de echipe de cercetători din toată lumea, este un spectacol atât de rar încât astrofizicienii au avut nevoie de o lună de zile pentru a înțelege ce l-a provocat.

Misiunea Voyager a ajuns la marginea Sistemului Solar. Și este diferit...

Sondele spațiale NASA Voyager au ajuns pentru prima dată la frontiera sisemului nostru solar, iar ceea ce au descoperit este complet diferit de așteptările savanților.

Indicii pentru materia întunecată

Au fost date publicității primele date obținute cu ajutorul spectrometrului magnetic alfa (Alpha Magnetic Spectrometer – AMS), amplasat la bordul Stației Spațiale Internaționale. Rezultatele par să conțină indicii despre materia întunecată.

Viaţa în Multivers

Imaginaţi-vă că sunteţi la comanda legilor care guvernează Universul. Aveţi în faţa dumneavoastră un panou de control, pe care se află numai câteva butoane...

Micrometeoriţii au influenţat clima terestră şi marţiană

Bombardamentul cu micrometeoriţi produs în urmă cu patru miliarde de ani asupra Pământului şi planetei Marte a produs o răcire dramatică a climei celor două planete, întârziind apariţia vieţii. Aceasta este concluzia unui studiu publicat pe 1 aprilie în revista Geochimica et Cosmochimica Acta.

Se pare că Luna a avut cândva un câmp magnetic propriu

Pornind de la descoperirea de pietre magnetizate pe suprafaţa selenară, oamenii de ştiinţă şi-au pus o întrebare firească despre existenţa acestora în condiţiile în care Luna nu are câmp magnetic. Se pare că tot ei au găsit şi răspunsul acestei întrebări…

Cele mai noi subiecte

Fii parte a Mișcării Știință & Tehnică! Abonează-te acum!