Biologie

Știința ne spune că, în fiecare secundă, trilioane de neutrini produși în miezul Soarelui traversează trupul fiecăruia dintre noi. Nu ne rănesc, pentru că aceste particule elementare neutre, care au totuși masa mai mare de 0, nu interacționează aproape niciodată cu materia. La fel de adevărat este, ne spune astronomii, și că neutrinii au adus în existență cea mai mare parte din fluorul prezent în Univers.

Potrivit cercetătorilor Universității din Leeds, ai Universității Regale din Belfast și ai Universității Stellenbosch din Africa de Sud, un mini-parazit, Pleistophora mulleri, nu doar alimentează canibalismul în rândul creveților de apă dulce Gammarus duebeni celticus, dar le și imprimă un comportament mult mai vorace, astfel că aceștia își consumă mult mai rapid hrana.

Știm că în orice organism omenesc sănătos se află o multitudine de celule bacteriene. Ba chiar se pare că raportul dintre acestea și propriile noastre celule este de 10 la 1. Ca să nu mai vorbim de virusuri, mai multe în noi decât celulele omenești și bacteriene combinate.

Procariotele sunt, în general, de circa 10 ori mai mici decât eucariotele, și au fost considerate pentru multă vreme drept cele mai mici și mai primitive forme de viață. Însă o echipă de cercetători americani de la Universitatea din California a descoperit că anumite bacterii pot fi mult mai reduse decât acestea.

O descoperire întâmplătoare ne arată cum putem proteja larvele musculiței de oțet pentru a supraviețui vidului înaintat și aduce un argument suplimentar pentru ipoteza panspermiei.

Deși am început să căutăm viața extraterestră, încă nu știm cum a apărut viața pe Terra. Biologul Michael Blaber, profesor la Universitatea de Stat din Florida, a descoperit indicii importante, care ar putea să ne ajute să înțelegem procesele care au dus la apariția vieții pe Terra, în urmă cu miliarde de ani.

Virologii coordonați de Bryan Charleston, directorul Programului de Boli Virale Șeptel din cadrul Institutului Pirbright, aflat în Woking, Marea Britanie, au creat un vaccin complet sintetic împotriva febrei aftoase, afecțiune virală adesea contractată de animalele crescute la fermă.

Celulele recoltate din gingiile umane adulte pot fi amestecate cu celule extrase din molarii șoarecilor fetuși pentru a forma dinți cu rădăcini viabile, potrivit unui studiu publicat recent în „Journal of Dental Research”. Metoda mai are mult până să devină o procedură clinică, dar rezultatul înregistrat reprezintă un pas înainte către țelul dezvoltării unor înlocuitori creați biologic ai dinților pierduți.