Biologie

O echipă de cercetători japonezi a reușit să vizualizeze activitatea cerebrală, din zona în care sunt prelucrate informațiile vizuale, a unei larve de pește zebră.

Se pare că da. Fără să ne dăm seama, am putea fi capabili să detectăm în mod natural câmpul magnetic al Pământului, grație unui compus chimic prezent în aparatul nostru ocular. Sau, cel puțin, reușeam acest lucru cândva în trecut.

Printre studiile menite a identifica măsuri eficiente de eliminare a deșeurilor radioactive din mediul înconjurător se numără și cel asupra algei Closterium moniliferum, prezentat de Minna Krejci, de la Universitatea Northwestern, săptămână trecută, la întâlnirea membrilor American Chemical Society din Anaheim, California.

Uneori cursurile de la MIT devin prilej de amuzament.

S-ar putea crede că un lac, acoperit de milioane de ani cu un strat gros de câteva sute de metri de gheață, ar trebui să fie steril, adică lipsit orice formă de viață. Lucrurile se pare că nu stau deloc așa, ceea ce deschide calea unor ipoteze îndrăznețe privitoare la viața extraterestră.

Mai mulți oameni de știință canadieni și britanici, de la Universitatea McGill din Montreal, de la Universitatea din Columbia Britanică în Vancouver și de la Insitutul UCL pentru Sănătatea Copiilor din Londra au conchis, în urma unui studiu concentrat asupra metilării genelor asociate cu factorii economici și sociali din primii ani de viață, că modul de trai din copilărie afectează vizibil ADN-ul până la vârsta mijlocie.

O mică moleculă având rolul de „foto-declanșator” le-a permis șoarecilor orbi să reacționeze la lumină, în cadrul unui experiment al cercetătorilor Universităților din California și din Munchen, coordonați de Richard H. Kramer, respectiv de Dirk Trauner.