Istorie și arheologie

Scopul războiului e simplu: victoria. Mijloacele de atingere ale acestui ţel însă sunt un pic mai complicate. Victoria necesită avantaje strategice...

Un genom reconstruit din osul unui deget vechi de 30.000 de ani provenind de la un Denisovan – specie hominidă dispărută - conține mai puține erori decât genoamele generate cu ajutorul mostrelor prelevate de la persoane aflate încă în viață.

Reconstrucția a nu mai puțin de 27 de schelete, dintre fosilele vechi de circa 400.000 – 500.000 de ani descoperite la Atapuerca, Spania, schelete aparținând speciei Homo heilderbergensis a schimbat radical concepția cercetătorilor cu privire la acest prezumptiv strămoș al Omului de neanderthal și al speciei umane.

Scrierile rămase din perioada Imperiului Roman ne descriu ospețe fastuoase, arătând că romanii știau să mănânce bine și chiar se dădeau în vânt după astfel de mese. Însă este vorba doar de masa celor bogați, circa 2% din populația Romei, în timp ce 98% din romani consumau o hrană pe care astăzi o considerăm una furajeră.

Un studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea din Columbia, Statele Unite ale Americii, sugerează faptul că Homo erectus, un precursor al omului modern, crea unelte avansate încă de acum 1,8 milioane de ani, cu cel puțin 300.000 de ani mai devreme decât se crezuse inițial. Studiul publicat deja în revista de specialitate Nature ridică și problema originii acestui hominid sofisticat și a inteligenței sale surprinzătoare.