Istorie și arheologie

În urmă cu aproape un an, cunoscându-l pe profesorul Marin Cârciumaru de la Universitatea Valahia din Târgovişte, m-am lovit pentru prima dată de un adevăr crunt. În România nu mai exista decât un singur curs complex de evoluţie a omului, cel scris şi predat de dumnealui, iar spectrul închiderii acestuia era cât se poate de real. A fost, realmente, un şoc.

Descoperirea și descifrarea unui manuscris egiptean vechi de peste 1.200 de ani, a adus în atenția cercetătorilor o imagine complet nouă a Mântuitorului. Scris în limba coptă, manuscrisul susține că Pilat din Pont a luat cina cu Iisus înainte de crucificare și explică într-un mod inedit sărutul lui Iuda.

Ieri, în Statele Unite, s-a sărbătorit ziua „Norocosului Leif”. Nu multă lume ştie că Leif Erikson, explorator scandinav, a descoperit America cu aproape 500 de ani înaintea lui Columb, în jurul anului 1000.

După ce au devastat muzeul din Mosul și după ce au incendiat biblioteca din același oraș, distrugând nenumărate artifacte și manuscrise de o valoare inestimabilă, militanții ISIS au pătruns cu buldozerele între ruinele orașului asirian Nimrud, în încercarea de a șterge orice urmă a acestuia.

Poate părea ciudat ca încrucișarea lui Homo Sapiens cu membrii unei specii pe care, probabil, chiar noi am împins-o către extincție, să fi oferit avantajul decisiv pentru supraviețuirea rasei umane. Și totuși, Peter Parham, profesor de microbiologie la Royal Society din Londra, susține că oamenii nu ar fi reușit să se adapteze atât de rapid condițiilor aspre din emisfera nordică dacă nu ar fi adăugat genomului lor trăsături neanderthaliene.

Cercetătorii Universităţii din Pennsylvania au relevat markeri genetici care leagă locuitorii ţinutului Altai, din Siberia, de populaţiile indigene din America de Nord. Potrivit studiului, publicat în American Journal of Human Genetics, aceste populaţii au traversat gheţurile ce despărţeau Rusia de continentul nord-american în urmă cu 15.000-20.000 de ani.