Istorie și arheologie

Este o idee general acceptată astăzi aceea că Homo Sapiens a interacționat sexual cu Omul de Neanderthal și cu Denisovanii din Asia, urme genetice ale acestora păstrându-se în genomul uman până astăzi. Ce s-a întâmplat însă în Africa până la migrația omului modern anatomic de abia începem să aflăm.

Pe măsură ce milioane de spectatori așteaptă cu înfrigurare premiera superproducției “Hobbitul“, în regia lui Peter Jackson, cercetătorii din Australia au dezvăluit în premieră chipul real al adevăratului hobbit, Homo floresiensis.

Până nu demult descriși ca niște creaturi lipsite de inteligență, brutale și demne doar de numele de sub-oameni, neanderthalienii încep astăzi să se bucure de o imagine cu mult mai bună decât ne-am imaginat vreodată. Nu numai că nu au nimic în comun cu ceea ce s-a spus despre ei și despre modul lor de a fi dar, mai mult, ne apar azi ca o cultură similară celei umane.

Un fragment de mandibulă descoperit în nord-estul Etiopiei, vechi de nu mai puțin de 2,8 milioane de ani, ar putea fi cea mai veche fosilă aparținând genului Homo, ceea ce împinge istoria umanității cu peste 500.000 de ani în urmă față de estimările de până acum.

Vânătorii-culegătorii din preistorie, cu o dietă bazată în mare parte pe carne de vânat, aveau o dantură cu mult mai sănătoasă decât oamenii de azi, cariile sau alte afecțiuni provocate de bacterii fiind aproape inexistente, se arată într-un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Adelaide, Australia.

Suspectat vreme de secole că ar fi un fals medieval, Giulgiul din Torino poate fi cel care a fost folosit pentru a acoperi trupul Mântuitorului, se arată într-un volum intitulat Il Misterio de la Sindone (Misterul Giulgiului), volum semnat de profesorul Giulio Fanti, expert în măsurători mecanice și termice din cadrul Universității din Padova.