Istorie și arheologie

Cercetătorii au emis o nouă teorie ce ar putea redefini înțelegerea istorică asupra modului în care băștinașii din Insula Paștelui au transportat emblematicele statui moai, prin care se identifică locul.

Reconstrucția a nu mai puțin de 27 de schelete, dintre fosilele vechi de circa 400.000 – 500.000 de ani descoperite la Atapuerca, Spania, schelete aparținând speciei Homo heilderbergensis a schimbat radical concepția cercetătorilor cu privire la acest prezumptiv strămoș al Omului de neanderthal și al speciei umane.

Un nou studiu, condus de geologul Liviu Giosan, de la Woods Hole Oceanograhic Institution şi publicat în PNAS, a demonstrat cu ajutorul ultimelor tehnologii că prăbuşirea Civilizaţiei Indusului s-a datorat schimbărilor climatice de acum 4.000 de ani. Totodată, cercetarea a rezolvat şi problema sorţii râului sacru al mitologiei Hindu, Sarasvati.

Nici măcar în urmă cu 7.000 de ani oamenii nu erau egali. Dovadă stau mormintele de pe întreg cuprinsul Europei, datând din anul 5.000 î.Hr., în care cei bogaţi, care aveau acces la terenuri fertile, erau îngropaţi alături de uneltele lor.

Deşi evenimentele naturale descrise în Biblie sunt considerate a fi alegorice, cercetătorii confirmă, pe baza indiciilor geologice şi a datelor astronomice,  ipoteza biblică potrivit căreia Iisus Hristos ar fi fost crucificat într-o vineri, în data de 3 aprilie, între anii 26-36A.D.

Antropologii susţin că au descoperit pe o stâncă din calcar de 1,5 tone, situată sudul Franţei, cele mai vechi desene rupestre, cu o vechime de 37.000 de ani. Specialiştii susţin că unul dintre desene, un cerc străpuns, reprezintă…un organ sexual feminin.

Până de curând se ştia că primii oameni moderni au părăsit Africa în urmă cu 50.000-60.000 de ani, au cucerit Asia, apoi au ajuns în Europa (cu 40.000 de ani în urmă), pentru a traversa Strâmtoarea Bering şi a ajunge în Americi, între timp Neanderthalienii dispărând.

Până acum, se credea că mumia veche de 5.300 de ani, descoperită în 1991, nu mai conţinea sânge. Însă, în cadrul unui nou studiu, publicat de Royal Society, s-au descoperit urme de sânge în două răni de pe corpul lui Oetzi.

Arheologul american John Hoffecker, de la Universitatea Colorado, a realizat un studiu potrivit căruia în urmă cu 75.000 de ani oamenii au început să aibă un „creier colectiv”, precum un stup, ce le-a permis să-şi depăşească limitele creative, prin împărtăşirea ideilor şi experienţelor, ca într-un internet preistoric...

De-acum putem spune că gemenii Cleopatrei VII şi ai lui Marc Antoniu au chipuri, după ce o egiptoloagă italiană a descoperit în Muzeul Egiptean din Cairo statuia celor doi copii.