ȘTIINȚĂ

Cele mai multe vertebrate urmează același tipar misterios, își măresc masa pe măsură ce se apropie de cei doi poli ai Terrei. Spre exemplu, o căprioară care trăiește aproape de tropice va avea în jur de 50-60 de kilograme. În același, o căprioară care trăiește aproape de cercul arctic va atinge o greutate de cel puțin 114 kilograme. Cum se explică acest lucru?

Se numește Illacme plenipes și este considerat animalul cu cele mai multe picioare descoperit vreodată. Considerat dispărut, milipedul în cauză a fost redescoperit în anul 2005 de către naturalistul american Paul Marek. Surprinzător, Illacme plenipes nu trăiește decât pe o arie de 4,5 kilometri pătrați din California, niciun alt exemplar nefiind găsit în altă parte a lumii.

UPC România ne-a invitat astăzi, 15 noiembrie, la inaugurarea unei noi ramuri a proiectului educațional Tech School, captându-ne interesul cu o statistică interesantă: „80% dintre tineri consideră că sistemul de învăţământ este preponderent teoretic, cu puţine înclinaţii practice. Această perspectivă îi determină pe 71% dintre ei să se implice în activităţi extraşcolare care să le dezvolte aptitudini aplicate”.

O veritabilă comoară tracică, datând din secolul al IV-lea Î.Hr., a fost scoasă la lumină de către o echipă de arheologi bulgari, echipă condusă de prof. Diana Gergova. Descoperirea a avut loc în apropiere de localitatea Sveshtari, aceeași localitate în care a mai fost identificat și mormântul regelui get Dromihete.

O echipă de chimiști și ingineri ai universității Stanford au creat primul material sintetic care este deopotrivă sensibil la atingere și capabil să se regenereze în mod rapid și repetat la temperatura camerei. Asta nu-ți amintește de filmele SF cu roboți ucigași indistructibili?

Magneţii ne permit să conducem maşini, să folosim telefoanele mobile şi, în esenţă, să alimentăm planeta; prin urmare, o posibilă epuizare a resurselor materialului-minune este de natură să ne perecliteze avansul tehnologic şi, deci, civilizaţia.

Una dintre trăsăturile definitorii ale crocodililor o reprezintă, de departe, pielea solzoasă, asemănătoare cu o armură, care le acoperă corpul. Cu atât mai mare a fost surpriza cercetătorilor atunci când au descoperit că aceeași piele este mai sensibilă la stimuli externi decât sunt vârfurile degetelor umane.

În timp ce studia adâncimile oceanice din apropiere de coasta Californiei, o echipă de specialiști de la Monterey Bay Aquarium Research Institute (MBARI) a reușit să fotografieze în premieră o specie complet necunoscută de burete, o specie care a uimit cercetătorii prin forma sa cel puțin atipică.

Se pare că, în ciuda reputației de creaturi hirsute și cu apucături mai degrabă animale decât umane, neanderthalienii erau parteneri atrăgători pentru reprezentanții speciei Homo Sapiens. Asta dacă luăm în considerare numărul tot mai mare de populații umane în care se regăsește ADN-ul neanderthalian.

Dr. Anton Desyatnikov, de la Centrul de Fizică Nonlineară al Universității Naționale Australiene, face parte dintr-o echipă de cercetare internațională care studiază posibilitatea înnodării fasciculelor de lumină, cu scopul de a genera noi aplicații practice în optica modernă avansată, la nivelul razelor laser și chiar în domeniul computerelor cuantice.