Tehnică&Inventică

Inginerii de la MIT au construit o cameră video cu o capacitate a captării vizuale de un trilion de cadre pe secundă, o viteză suficient de mare pentru a putea urmări, spre exemplu, fotonii cum traversează o sticlă de plastic, în cadrul unei demonstrații ce poate fi observată în videoclipul care ilustrează acest material.

Motorul Stirling, inventat cu aproape 200 de ani în urmă, i-a inspirat pe cercetătorii Clemens Bechinger și Valentin Blickle, de la Universitatea din Stuttgart, Germania, să creeze o replică miniaturală funcțională – un generator de energie constituit din numai o particulă cu lungimea de trei micrometri.

CompBullet este un nou concept de glonte creat de o companie din Italia cu același nume. Proiectilele italienilor, construite dintr-un aliaj solid de cupru, au un fel de „aerisiri” forate în structura lor. Potrivit companiei, breșele reduc frecarea, permițând gazelor generate în momentul declanșării armei să lubrifieze glontele în timp ce parcurge țeava.

Siliciul a devenit aproape nelipsit în viața de zi cu zi a omului modern, dar acesta începe să își atingă limitele pe măsură ce inginerii încearcă să creeze dispozitive tot mai mici, mai ușoare și mai portabile. Molibdenul (MoS2), un material folosit în general ca lubrifiant, ar putea fi mai eficient decât siliciul pentru construirea tranzistoarelor și a altor componente electronice.

Cercetătorii Universității din Washington au modificat o imprimantă 3D capabilă să creeze componente metalice, astfel încât să modeleze un material ce are consistența similară cu cea a osului. Acesta ar putea servi la construirea unor „schele” pentru stimularea formării noilor celule osoase în organismul omenesc.

Producătorul japonez de materiale supraelastice Asahi Kasei Fibers a dezvoltat primul cablu electric elastic din lume, un conector conductiv extensibil capabil să reducă numărul uneori ridicol de mare de cabluri și fire tipic erei puternic tehnologizate pe care o traversăm.

Cercetătorii Laboratorului Cavendish, din cadrul Universității Cambridge, coordonați de dr. Easan Sivaniah, au dezvoltat o nouă metotă de a crea materiale nanoporoase ce au potențiale aplicații în multe arii de activitate, de la purificarea apei și până la senzorii chimici.

O echipă de cercetători a Departamentului de Inginerie din cadrul Universității Cambridge, coordonată de profesorul de nanotehnologie Andrea Ferrari, a reușit să obțină o cerneală din grafen care poate fi folosită de o imprimantă cu jet de cerneală modificată.

Noile becuri cu tehnologie LED ale celor de la Samsung, pe lângă faptul că sunt foarte subţiri, au o durată de utilizare de 40.000 de ore, ceea ce s-ar traduce în 36 de ani. Problema lor este preţul ridicat, cifrat la 14-50 euro (60-220 lei) per bucată.

În paralel, americanii de la Eden Park vor să introducă pe piaţă becuri bazate pe tehnologia microplasmei.

Puterea de procesare a telefoanelor inteligente din zilele noastre și capacitatea lor de a îndeplini funcții multiple sunt cu adevărat uluitoare. Totuși, o problemă generală a acestor dispozitive este că autonomia acumulatorilor care le alimentează nici măcar nu se apropie de nivelul performanțelor lor tehnologice, ceea ce le împiedică să ia locul acelor gadgeturi ale căror competențe le imită cu succes.